Intretinerea unui maidanez in adapost costa 300 de lei pe luna, cam cat o pensie amarata. In total, cei 500 de caini, inghesuiti in cele doua adaposturi ale hingherilor bucuresteni de blocajul legislativ provocat de senatorul Marius Marinescu, costa 40.000 de euro pe luna, fara salariile personalului. Pe langa acest paradox social, maidanezii sunt si eroii unui paradox legislativ: daca un om omoara pe altul, ajunge la inchisoare; daca un caine vagabond omoara un om, nu poate pati nimic. Raspunderea penala pentru mutilarile si omorurile comise de maidanezi pica, din lipsa altcuiva responsabil, pe stat.
Pana acum, Romania a incercat sa rezolve problema maidanezilor in trei feluri. Prin eutanasia in masa, prin castrarea, apoi darea spre adoptie, iar in lipsa acesteia – eutanasia. A treia solutie este cea propusa de senatorul Marius Marinescu si organizatiile de aparare a drepturilor animalelor, pe care municipalitatea o accepta: identificarea poporului maidanez, castrarea, adapostirea, adoptia, iar daca aceasta nu se intampla, returnarea cainilor in strada, unde se asteapta moartea lor pe cai naturale. Problema acestei solutii, pe langa costurile ridicate si o durata de cel putin cinci ani (maidanezii traiesc 6-7 ani pe strazi, conform Fundatiei Vier Pfoten), este ca ea nici macar nu functioneaza inca, blocand intregul sistem. Legea protectiei animalelor interzice eutanasia, deci transforma adaposturile in hoteluri pentru maidanezi, iar noua lege privind gestionarea maidanezilor este blocata in Parlament, din lipsa de cvorum. Mai multi politicieni se gandesc serios sa rezolve incurcatura printr-o ordonanta de urgenta care sa limpezeasca apele.
Intretinerea celor 500 de maidanezi, cat incap in cele doua adaposturi ale Administratiei pentru Supravegherea Animalelor (ASA) din Bucuresti, costa peste 40.000 de euro pe luna, fara a pune la socoteala salariile personalului. Asta inseamna 300 de lei pe luna pentru fiecare maidanez adapostit. In pret intra reparatiile constante ale celor doua adaposturi (Chiajna si Theodor Pallady), medicamentele, hrana, materialele sanitare si dezinfectantii. Nu sunt puse la socoteala salariile celor 60 de angajati ai ASA sau chiriile.
Pentru o Romanie fara maidanezi, exista trei solutii: eutanasia in masa; castrarea, apoi darea spre adoptie, iar daca nimeni nu ii adopta, eutanasia dupa un anumit timp (sistemul de pana acum); castrarea, adapostirea, adoptia, respectiv intoarcerea lor in locurile de unde au fost ridicati (noul sistem, care inca nu functioneaza). Conform datelor Administratiei pentru Supravegherea Animalelor (ASA), boom-ul eutanasiilor declansat de primarul Traian Basescu in 2001-2002 a eliminat 81.500 de caini din Bucuresti, iar 3.800 au fost adoptati. In comparatie, intre 2003 si 2007, prin sistemul de eutanasie in paralel cu adoptia, au fost eliminati doar 63.000 de maidanezi si 8.000 au fost adoptati. Majoritatea adoptiilor au presupus, in realitate, eliberarea cainilor inapoi in strada.
De mai bine de zece ani, problema cainilor fara stapan s-a dovedit o nuca prea tare pentru politicieni. Autoritatile, fie ca ii vor eutanasiati, fie castrati si lasati sa moara de batranete pe strazi, nu stiu cum sa apuce problema. Daca pentru oameni legislatia merge ca unsa, iar criminalii sau scandalagiii ajung in inchisoare, pentru cainii nimanui problema e mult mai spinoasa. Ei au drepturi. Pana acum, sistemul mergea greu, din lipsa de personal si de legi coerente: hingherii prindeau cainii, ii tineau o saptamana la adapost, apoi ii eutanasiau daca nimeni nu ii adopta intre timp. Acum, dupa legea Marinescu privind protectia animalelor, acest sistem, blamat de organizatiile pentru apararea drepturilor animalelor, s-a blocat. Eutanasia a fost interzisa din luna ianuarie, in schimb nu scrie nicaieri ce trebuie facut cu cainii de pe strazi sau cu cei care au ajuns sa umple adaposturile.
"Prin legile mele, se rezolva definitiv problema cainilor fara stapan. Nu am inventat eu nimic, am luat modelul european. Sunt patru puncte: consiliile locale sa amenajeze adaposturi pentru caini; animalele sa fie inscriptionate si cipate; sterilizare si castrare; sa se aplice amenzi pentru abandon", sustine senatorul independent Marius Marinescu. Numai ca legile sale nu functioneaza inca. Legea 9/2008, privind protectia animalelor, interzice eutanasia si introduce amenzi drastice pentru maltratarea animalelor. In schimb, metodologia pentru aplicarea legii nu a fost adoptata nici acum, dupa aproape patru luni de la intrarea in vigoare a legii. ANSVSA a intocmit normele tehnice de aplicare a legii, in schimb la Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA) legea s-a intepenit: "E in lucru" este singura explicatie oficiala a institutiei. Radu Roatis, director ANSVSA: "Noi am terminat partea noastra. MIRA trebuie sa faca partea de implementare, pentru ca nu pot sa alerge veterinarii dupa caini", explica Radu Roatis, directorul ANSVSA, care insa nu e "adeptul" eliberarii cainilor in strada fara nici o responsabilitate. "Trebuie sa-i dai in grija cuiva. Am solicitat responsabilizarea. Daca acel caine mai musca pe cineva, cel care il adopta e responsabil", povesteste Roatis.
Kuki Barbuceanu, directorul Vier Pfoten, sustine ca viata medie a unui caine de pe strada e de 6-7 ani si ca in prezent cam 50% au 4-5 ani. "Daca intr-un an s-ar steriliza toti cainii, in sase ani cel mult ai mai gasi un maidanez din an in paste. Peste noapte nu se poate, decat daca dai cu napalm", spune Barbuceanu.
Pentru Simona Panaitescu, directoarea ASA, nu interzicerea eutanasiei este problema, ci blocajul in Parlament al unei alte legi promovate de senatorul Marinescu: cea care modifica actuala Lege 227/2002, privind gestionarea cainilor fara stapan. "Ea prevede identificarea populatiei canine, sterilizarea si returnarea ei prin protectori, nu pur si simplu. Cand ii prindem apoi pe strazi, abandonati, sa putem sa-i sanctionam pe cei care i-au adoptat", spune Panaitescu. Directoarea adauga ca, in opinia ei, eutanasia celor neadoptati este o solutie, stiind ca "nu prea se inghesuie lumea la usa mea sa-i adopte", dar s-a resemnat dupa luptele acerbe cu ONG-urile: "Sunt dispusa sa fac orice, cu conditia sa fie prevazut intr-o lege. Problema e sa se deblocheze aceste legi si vom face exact ce scrie acolo".
Unii parlamentari sunt de parere ca singura solutie pentru a evita cazurile de "crime maidaneze" este eutanasia cainilor vagabonzi. Daniel Buda crede ca, "intr-un interval de timp, solutia este cea a eutanasiei lor decat sa platim un om muscat de caine, care ne costa milioane. Castrarea nu este o solutie pentru ca nu opreste agresivitatea maidanezilor". De aceeasi parere este si Norica Nicolai, care vede ca singura solutie "izolarea si eutanasia" cainilor vagabonzi. Paradoxal, asociatiile de protectie a copilului nu par a fi foarte miscate de cazurile tot mai dese de copii muscati sau omorati de cainii vagabonzi. Directorul executiv al Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copii, Diana Nistorescu, crede ca maidanezii ar trebui tratati "ca un copil al strazii" pentru ca "istoriile lor sunt la fel de triste", in timp ce parintii "ar trebui sa-i invete pe copii cum sa se comporte cu un caine". Mihai Rosca, directorul Fundatiei Romane pentru Copii, Comunitate si Familie, spune ca eutanasia este singura solutie. Dar, pana atunci, el considera ca "parintii au o mare responsabilitate" si nu ar mai trebui sa lase copiii nesupravegheati.
Solutia vazuta de vicepresedinta PNL, Norica Nicolai, este o ordonanta de urgenta care sa rezolve blocajul institutional creat de legea lui Marius Marinescu. Norica Nicolai ne-a explicat ca "cel mai simplu ar fi reglementarea printr-o ordonanta de urgenta, pentru ca in acest moment legislatia nu are un echilibru". Aceasta varianta este sustinuta si de deputatul PD-L Daniel Buda, care crede ca "Guvernul trebuie sa ia urgent o masura printr-o ordonanta". In schimb, vicepresedintele PSD, Victor Ponta, pledeaza pentru o varianta mai anevoioasa: "O actiune in instanta care sa determine un precedent prin care sa se decida daca maidanezii cad in sarcina autoritatilor locale sau nu". Pe plan legislativ, exista o serie de amendamente la legea lui Marius Marinescu, propuse de Norica Nicolai si de senatorul UDMR, Peter Eckstein Kovacs, care responsabilizeaza pe cineva pentru atacurile maidanezilor: primariile si Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Norica Nicolai spune ca "parintii victimei ii vor putea actiona in instanta si cere daune materiale".
Pana se rezolva insa vidul legislativ, politicienii recunosc ca pe cetateanul de rand, expus acestor riscuri, nu-l apara "mai nimeni". Kuki Barbuceanu, directorul Fundatiei Vier Pfoten, sustine insa ca Legea 227/2002 spune clar a cui e responsabilitatea: "Daca acesti caini se afla pe domeniul public, neidentificati, cad in responsabilitatea autoritatilor locale. Consiliile locale au obligatia de a infiinta servicii pentru gestionarea cainilor fara stapan si construirea de adaposturi acolo unde este cazul. Nu se fac din cauza banilor si a lipsei de interes".
Din tot vechiul razboi intre ONG-urile protectoare de maidanezi si ASA, institutia care coordoneaza hingherii, rasare o singura intrebare cu adevarat importanta: de ce nu au colaborat pentru rezolvarea situatiei maidanezilor? Fiecare are varianta sa. "Primaria Capitalei nu a vrut sa colaboreze cu organizatiile ca sa rezolve aceasta problema. A venit o armata de ONG-uri la Videanu. I-a trimis la plimbare. Nu poti sa intervii pe domeniul public fara acceptul primariei", spune protectorul politic al cauzei ONG-urilor, senatorul Marius Marinescu. Pentru Kuki Barbuceanu, directorul Vier Pfoten, explicatia e clara: "Nu pot sa ma apuc sa sterilizez cainii dintr-un oras daca primarul nu e de acord. A doua zi, acei caini pot fi omorati (de hingheri – n.red.). Ar fi fost absurd, aruncam niste bani pe geam". Nici Simona Panaitescu, de la ASA, nu poate fi insa contrazisa: "Nu pot sa am un dialog eficient cu unii care doar vorbesc si nu fac nimic. Din 80 de ONG-uri pe Bucuresti, eu colaborez cu trei: cele care au adaposturi pentru caini. Nu veni sa tipi ca vrei cainii, cand tu nu ai resurse, nu ai oameni si ii iei doar ca sa le dai drumul in strada".
METODE
» Cainii vagabonzi in lume
In 2004, anul in care a gazduit Jocurile Olimpice, Atena a adoptat un plan prin care a inceput sterilizarea pe scara larga a cainilor strazii. S-a alocat un fond de aproape 2 milioane de euro pentru a steriliza un numar estimat de 10.000 de caini, insa, odata sfarsite Jocurile, problema a revenit. In India, cainii salbaticiti se numara cu milioanele, iar in Kashmir s-a decis luna trecuta exterminarea totala a maidanezilor. Kashmirul este in acest moment regiunea cu cea mai mare incidenta a turbarii, boala care se transmite la om, printre altele, prin muscatura cainelui. Metoda folosita in India pentru exterminarea cainilor este otravirea. In sfarsit, o problema particulara se intalneste in Coreea de Sud. Actualmente, se considera ca intre 2 si 4 milioane de caini sunt consumati anual in aceasta tara. z Dan Alexe
CIFRE
» Bugetul hingherilor
Bugetul ASA a fost intotdeauna subiect de disputa pentru ONG-urile pro-caini. Din 2005 pana in prezent, Primaria Capitalei le-a acordat hingherilor un buget de aproape un milion de euro anual. Pentru anul 2008, este proiectat un buget de 1,6 milioane de euro, care include si amenajarea noii baze de maidanezi de la Mihailesti, situata la 20 de kilometri de Bucuresti, inspre Alexandria. Conform
contabilei-sefe de la ASA, banii par multi, dar se duc rapid: 12.500 de euro chiria lunara pentru baza de la Chiajna (1 euro/mp) plus cheltuielile imense cu maidanezii.
» Evadare ratata la depozitul de maidanezi
Un madrigal de schelalaieli si mirosul greu a doua sute de blani umede si puricoase, cat adaposteste baza "Theodor Pallady", te conduc exact la poarta albastra a saracaciosului camin pe care primaria il asigura maidanezilor. Inauntru, doar cainii se agita. Oamenii asteapta sa le vina mintea la cap parlamentarilor. "Nu mai putem sa functionam, baza s-a umplut de la sfarsitul lunii ianuarie. Cu Summitul NATO, am ajuns sa-i punem si in sala postoperatorie", ofteaza greu medicul veterinar Geanina stefan. Cainii de la "Pallady" sunt la fel de dezorientati ca oamenii. Stau de doua luni in custi. Rebelii din celula 4, una cu iesire intr-o curticica pentru plimbare, s-au saturat si le citesti frustrarea simplu: au sapat cu labele in zid o ditamai gaura care nu duce nicaieri. Tot in curticica lor au ajuns.
Ordonati cate patru in cusca, dupa sex, marime, agresivitate si locul de unde au fost culesi, maidanezii arata fiecare ce ar prefera: eutanasie sau eliberare sterilizata. Cu tuse cronica, raie, fara cate un ochi, rahitici, unii stau, tristi, ghemuiti prin colturi. Altii sar in sus pe gratii, de bucurie ca vad om: cativa ca sa muste, cei mai multi sa se gudure. Dupa privirile lor, e greu sa stii care a muscat sau care a omorat. Intortocheata-i mintea maidanezului, iti explica doctorita stefan cum agresivitatea unui caine nu-i sta scrisa in frunte. "Agresivitatea o vezi in timp. Daca ii dai un sut pe strada si te musca, asta nu inseamna ca e un caine agresiv. Sunt unii aici care se mananca intre ei. Cateaua asta e din cale-afara de rea", afli despre o piticanie alba, despre care nici prin gand nu-ti trece ca si-a omorat colegii de celula. Un dulau mare a fost "arestat" dupa ce a muscat un om. Nu-i citesti asta in ochi cand vine sa te miroasa blajin printre gratii. "Altii nu lasa pe nimeni sa se apropie, sunt foarte dominanti. Il vedeti pe asta mare? Iubeste oamenii, dar e foarte rau cu ceilalti caini. Cand le dam de mancare, trebuie sa-l scoatem din cusca, altfel ceilalti nu se pot apropia", povesteste doctorita, mangaind un caine mare si baltat, cu niste ochi plini de bucurie ca e alintat.
Legile lui Marinescu mai rau au incurcat circuitul maidanezilor prin Bucuresti. Acum, hingherii mai pleaca pe teren cand moare de boala vreun caine captiv sau cand se indura cineva sa vina sa adopte. "Dar nu prea se inghesuie lumea. Nu le convine sa plateasca taxa de 150 de lei pentru castrare, deparazitare, vaccin, microcip si crotaliera din ureche si dup-aia sa le dea iar drumul pe strada, unde iar ii prindem noi", spune doctorita. Eutanasia nu ar trebui facuta in masa, crede Geanina stefan: "Nici pentru mine nu era o placere, era un calvar, chiar daca se facea civilizat, nu cu bata in cap, cum spun unii: anestezie totala, apoi injectie letala. Nu simteau absolut nimic. Sunt insa foarte multi oameni care nu mai vor caini pe strada. si castrati, ei tot sar sa-si apere teritoriul impotriva oamenilor", spune veterinarul, in asteptarea unei legi functionale.
