La indemnul liderilor de sindicate ale magistratilor si in contrapozitie cu recomandarea CSM de a se suspenda protestul, judecatorii au decis in adunarile lor generale sa continue "protestul", oferindu-ne tuturor un neasteptat si nebinevenit surplus de vacanta judiciara. Daca protestul va dura, asa cum propun UNJR si AMR, pana pe 5 octombrie, economia, blocata deja de cele trei saptamani de protest (la care se adauga cele doua luni de "protest" de peste vara), va intra in colaps. Daca economia, singura furnizoare de venituri la bugetul de stat, nu va mai functiona, ci se va transforma in troc, ramane de vazut de unde vor mai putea fi platiti "protestatarii". Despre justitiabil, numai de bine. El deja nu mai conteaza si nu mai conteaza nici problemele sau dramele pe care ar trebui sa si le rezolve in justitie.
Dar cel mai grav lucru nu este prelungirea peste limitele logicii a "protestului". AMR si UNJR au propus, iar judecatorii au acceptat ca, in lipsa unei solutii la toate revendicarile, pe data de 6 octombrie 2009 activitatea judecatorilor sa inceteze total. Nu se vor mai judeca, deci, nici macar arestarile. Avand in vedere ca pe 5 octombrie este prevazuta si greva tuturor celorlalti bugetari, plus cea a nou-intratilor CFR-isti (care au anuntat si ei greva generala dupa cele trei deraieri de trenuri de luni), este cazul sa ne temem cu totii, caci ne indreptam catre anarhie.
Ceea ce ni se impune acum nu mai este deloc acceptabil, nu numai din punctul de vedere al legii, ci si din punctul de vedere al moralei si al logicii. Caci singura categorie de bugetari fata de care noua Lege de salarizare unitara creeaza un regim special sunt magistratii: noua grila li se va aplica abia din 2015, pana atunci magistratilor urmand a li se plati toate drepturile salariale pe care le aveau pe 31 mai 2009, adica inclusiv sporurile pe care ei insisi si le-au acordat prin hotarari irevocabile. si, in plus, aceeasi grila ii plaseaza pe magistrati in partea de sus, iar la aceste salarii nominale se vor adauga, din nou, sporuri de pana la 65%. Pe de alta parte, o serie de revendicari justificate ale magistratilor (trecerea bugetului sistemului judiciar la ICCJ; un minimum de 1% din PIB alocat acestui sistem in fiecare an) nu pot fi puse in practica pana pe 5 octombrie.
Exista si o parte buna a acestui protest, caci el a devoalat brutal marile probleme ale sistemului si a impins in fata lideri noi ai profesiei. Ca deocamdata nu se prea poate dialoga cu ei este real, dar e clar ca problemele justitiei sunt nu numai de conjunctura, ci si de esenta. Spre exemplu, judecatorii, una dintre cele trei puteri in stat, desi nu sunt alesi, ca si membrii celorlalte doua puteri, ci numiti, sunt organizati in prea multe asociatii profesionale ale magistratilor (AMR, UNJR, SoJust si chiar CSM). Se accepta deja oficial de catre CSM ideea constituirii unui sindicat al magistratilor. O putere in stat nu se poate constitui in sindicat fara a-si nega caracterul sau esential de putere. Sa ne imaginam ca si parlamentarii si-ar constitui sindicate sau, si mai caraghios, ca si ministrii si-ar face sindicate. Judecatorii au devenit atat de militanti si de inversunati, incat am ajuns sa vedem in CSM judecatori care huiduie la ore de maxima audienta.
Oare cum vor mai asigura judecatorii obisnuiti politia sedintelor de judecata atunci cand un Gigi Becali va veni in sala cu suporterii sai, care vor huidui ca pe stadion ca sa-l scoata nevinovat pe inculpat?
CSM este principalul vinovat si principala tinta a reformei urgente, intrucat el este acum mai mult un sindicat decat o autoritate de supraveghere si control al puterii judecatoresti, multi dintre fostii sau actualii sai membri fiind mult prea "patati" la dosarul de colaborare cu fosta Securitate ca sa poata fi luati in serios. Pentru ca aceste probleme depasesc cu mult sistemul judiciar, este evident ca este necesara o dezbatere publica asupra problemelor pe care le-au exhibat cu atata brutalitate protestele judecatorilor. Sunt chestiuni fundamentale ce frizeaza chiar Constitutia si care necesita nu un simplu seminar, ci o larga dezbatere publica. In consecinta, invit societatea civila sa se implice si sa incerce sa asculte cat mai multe voci care se exprima cu privire la acest protest continuat.
