Pentru un asiatic, România poate fi cel puțin surprinzătoare. Așa a fost la început și pentru diplomatul Takamatsu Nobumitsu, atașatul cultural al Japoniei în România, care trăiește în țara noastră de cinci ani, timp în care a și studiat la Cluj. Românii și România nu prea mai au mistere pentru domnia sa. Ca turist, i-au mai rămas doar trei județe de descoperit.
Cu ocazia sărbătorii naționale a Japoniei, domnul Takamatsu Nobumitsu a acordat un interviu „României libere“.
Știu că ieri a fost Ziua Națională a Japoniei. Ce eveniment se sărbătorește cu această ocazie?
Takamatsu Nobumitsu: În Japonia, de Ziua Națională, sărbătorim ziua de naștere a Majestății Sale Împăratul Japoniei, care, potrivit Constituției, reprezintă simbolul unității poporului japonez. Pe 23 decembrie, Majestatea Sa Împăratul Akihito a împlinit 81 de ani. Bucurându-se de o sănătate excelentă, împreună cu Împărăteasa Michiko desfășoară o activitate publică susținută în fiecare zi, începând cu vizite în orașele din Japonia și culminând cu primirea oaspeților importanți din străinătate.
De când sunteți atașat cultural în România?
T.N.: Sunt atașat cultural la Ambasada Japoniei din România din iunie 2011. Înainte de a lucra la ambasadă, am avut o perioadă de pregătire de doi ani în care am învățat limba română și am urmat cursurile de masterat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Ce implică munca dumneavoastră?
T.N.: În primul rând, ca funcționar japonez, trebuie să urmăresc beneficiul interesului național al țării mele. Între timp, în ceea ce privește relațiile cu România, stat membru al UE, cu care împărtășim valori fundamentale, credem că pentru ambele țări este foarte fructuos să intensificăm relațiile de prietenie. De aceea, practic, misiunea mea este legată de promovarea relațiilor dintre Japonia și România. În acest context mă ocup, în mod special, de întărirea schimburilor umane și academice, PR-ul politicilor importante ale Japoniei, organizarea evenimentelor culturale japoneze etc.
Povestiți-ne, vă rog, cum ați ajuns să învățați limba română.
T.N.: Fiecare diplomat japonez este specializat într-o anumită limbă străină. La examenul de admitere în MAE japonez, mi s-a cerut să aleg câteva limbi preferate din 41 de limbi străine (unele de circulație internațională, altele de mai mică circulație). Deoarece am fost foarte interesat de istoria și evoluția socială a fostelor țări comuniste din Europa de Est, am selectat limbile din această regiune, inclusiv limba română, și, în final, mi s-a cerut să învăț românește. Probabil aveam cumva o fire latină mai mult decât a celorlalți candidați.
Cu cine ați studiat româna în Japonia?
T.N.: La facultate în Tokyo n-am studiat limba română. Am terminat Facultatea de Drept, imediat după aceea am intrat în MAE japonez. În primul an la minister, în timp ce lucram până la miezul nopții, am învățat elementele de bază ale limbii și culturii române cu profesori români și japonezi angajați temporar de MAE japonez.
Ce vi s-a părut cel mai dificil?
T.N.: A fost și chiar și acum îmi este greu să vorbesc corect gramatical. Sunt multe expresii pe care nu le-am mai întâlnit. Trebuie să exersez să vorbesc în fața publicului. Consider că este foarte important studiul permanent.
Care a fost prima impresie când ați ajuns în România?
T.N.: Am avut impresii bune și mai puțin bune. În timp ce m-au speriat de câteva ori câinii fără stăpân și am văzut copii care fumează pe stradă (spre bucuria mea, după cinci ani de zile, acum nu prea mai întâlnesc astfel de situații), încă din primele momente mi-am dat seama că într-adevăr românii sunt foarte amabili, deschiși și vorbesc mult și repede.
Ați studiat apoi la Cluj. V-a plăcut mai mult în Transilvania?
T.N.: Da, de fapt, îmi place foarte mult să-mi petrec timpul liber în natură și să vizitez orașele din Ardeal. Pentru mine, viața de student la Cluj rămâne o amintire frumoasă și de neuitat. Însă, atunci când este vorba de muncă, mă simt mai confortabil în București. M-am născut și am crescut în Tokyo, un oraș plin de agitație. Cred că am nevoie de ritmul vieții din orașele mari ca să fiu mult mai harnic.
Între timp, ați traversat țara în lung și-n lat. Aveți locuri preferate în România?
T.N.: Până acum am vizitat 38 de județe și sper că voi mai avea ocazia să le vizitez și pe ultimele trei. Îmi place cel mai mult orașul Sibiu, unde am colaborat în mod extraordinar cu oamenii din domeniul culturii din aceeași generație cu mine. Este foarte frumoasă și natura din regiunea de vest a Moldovei, mai ales zona Bicazului.
Impresia lumii întregi este că japonezii mănâncă foarte sănătos. V-ați adaptat ușor la bucătăria românească?
T.N.: Da. Sărmăluțele, micii (cu bere, desigur), fasolea bătută, papanașii sunt preferatele mele. În Japonia, sunt câteva restaurante cu specific românesc și, în ultimul timp, numărul lor a crescut, ceea ce înseamnă că japonezilor le place bucătăria românească! Am auzit că micii au fost foarte apreciați la Expoziția Internațională de la Aichi, în 2005, și sunt convins că papanașii ar putea deveni populari printre tinerele japoneze dacă ar beneficia de un marketing pe măsură.
Ca să rămânem tot în registrul gastronomic, știu că bucătăria japoneză a intrat în patrimoniul UNESCO, iar de curând un mare maestru bucătar din Tokyo a venit la București la invitația dumneavoastră. Ce evenimente ați organizat atunci?
T.N.: Evenimentul s-a numit „Introducere în arta culinară japoneză“ și l-a avut ca invitat pe maestrul Akio Saito, șef bucătar la restaurantele cu specific japonez pe care le deține în Tokyo. Maestrul bucătar a oferit explicații despre secretele gastronomiei japoneze și participanții au fost invitați să deguste delicioasele preparate tradiționale. În ultimul timp și în București s-au deschis tot mai multe restaurante cu specific japonez și m-aș bucura foarte mult ca un număr din ce în ce mai mare de români să aibă curiozitatea, dar și ocazia de a gusta din preparatele culinare ale țării noastre.
Unde îi duceți pe prietenii dumneavoastră japonezi când vin în România și ce locuri din Japonia credeți că ar trebui neapărat să viziteze un turist european?
T.N.: Pentru a descoperi farmecul aparte al României, ai nevoie de o lună de zile sau chiar mai mult, însă pentru japonezi este foarte greu să-și ia o vacanță atât de lungă. De aceea, când mă vizitează prietenii sau părinții îi duc cu mașina în sudul Transilvaniei pentru a le arăta magia acelor locuri pe care nu le poți regăsi în București. În ceea ce privește destinațiile turistice ale Japoniei, merită să mergeți nu numai la Tokyo sau Kyoto, dar și în provincie. Fiecare regiune are un farmec specific, începând cu festivalurile de sezon și obiectele tradiționale. Consider că orașul Takayama, situat în centrul arhipelagului principal, și care este înfrățit din anul 2012 cu orașul Sibiu, ar fi o destinație interesantă. La fel ca Sibiul, Takayama este un oraș cultural și tradițional, înconjurat de munți.
Și, în final, vă întreb: ce evenimente culturale aveți în pregătire pentru anul 2015?
T.N.: Deocamdată avem doar niște planuri. Ca de obicei, în luna martie, pentru a încuraja cei aproximativ 2.000 de români care învață limba japoneză, vom organiza un concurs de discursuri în limba japoneză. Urmează prelegerea pe tema securității Japoniei, o expoziție de fotografie, Festivalul de film japonez etc. Vom anunța din timp evenimentele culturale pe site-ul Ambasadei Japoniei la București.
