Andrei Năstase, 42 de ani, președintele Platformei Demnitate și Adevăr, crede că forțele politice din România ar trebui să privească unitar situația din stânga Prutului.
Tânărul lider de la Chișinău spune că deja i-a “atenționat” pe ambasadorii occidentali din Republica Moldova că există pericolul ucrainizării acestei țări și că la fel ca acolo, dacă populația va ieși în stradă, împotriva lor se va riposta cu arme: în Ucraina fostul președinte Ianukovici nu a rezistat presiunii străzii și „a tras“, „să nu credeți că Plahotniuc este altfel“.
Pe de altă parte, Andrei Năstase se ferește să vorbească despre banii cu care își întreține familia în Germania sau despre ascensiunea celor doi Țopa, al căror avocat a fost, în lumea afacerilor de dincolo de Prut.
România liberă: Care e strategia Platformei Demnitate și Adevăr pentru viitoarele alegeri?
Andrei Năstase: Unitatea forțelor proeuropene și antioligarhice, aceasta e ideea principală. Doar împreună putem obține un rezultat bun la alegerile de anul viitor. Cum știți, partidul nostru a apărut în urma protestelor din 2015 și 2016, mai întâi ca o platformă civică și apoi, la îndemnurile celor care au fost lângă noi în stradă, ne-am transformat în formațiune politică. Suntem singurul partid proeuropean cu lideri care n-au făcut niciodată parte din structuri ale statului, ca miniștri sau altfel. Am apărut pe fondul scăderii încrederii populației în UE, de la peste 70% în 2009 la 37% în 2015. Am venit de la început cu ideea unei liste comune de candidaturi și a unei agende comune de lungă durată.
Vă referiți la colaborarea cu Partidul Acțiune și Solidaritate condus de Maia Sandu, în favoarea căreia, de altfel, v-ați și retras în perioada cursei prezidențiale.
Da, și practic în turul al doilea aproape am obținut victoria cu peste 48 de procente și doar intervenția mediatică și influența actualei guvernări au făcut ca Igor Dodon să devină președinte. Tot de la început am propus un candidat comun al acestor forțe și am gândit lucrurile în așa fel încât alianța noastră să vizeze nu doar prezidențialele, ci și parlamentarele și localele.
Care credeți că ar trebui să fie obiectivul principal al Republicii Moldova în relația ei cu România?
Vecinătatea noastră cu România trebuie tratată ca pe un avantaj. Eu văd relația cu România prin prisma unor proiecte comune, mai ales economice și sociale.
Concret, la ce vă gândiți?
Ar trebui să avem o auto-stradă comună, ar trebui să schimbăm ecartamentul trenurilor, pentru a nu mai schimba roțile când ajungem la Ungheni. Avem nevoie de puncte de vamă comune, de zone economice comune. Ar trebui mai multe investiții românești. Ar trebui ca Moldova să fie conectată la rețelele electrice românești. Pe urmă, gazoductul Iași-Ungheni nu funcționează și nu va fi util câtă vreme nu va fi extins până la Chișinău.
Partea română și-a făcut cumva datoria cu acest gazoduct. De ce nu func-ționează?
Fiindcă partea moldoveană nu are interes de diversificare a surselor de alimentare cu gaze. Cu România, dacă se fură gaze, e posibil să apară probleme cu justiția de la București, pe când în relația cu Gazpromul totul merge ca pe roate.
Mereu liderii de la Chișinău vorbesc despre ce-ar trebui să facă România pentru Republica Moldova, dar niciodată nu spun ce-ar fi bine să facă Moldova pentru ca acest parteneriat să funcționeze echitabil.
Când vorbim despre Moldova, vorbim despre politicienii de la Chișinău, care sub flamura tricoloră și-au văzut doar de interesele lor.
Totuși, acești politicieni au semnat Acordul de asociere al Republicii Moldova cu UE.
Da, dar în scurt timp după aceea 1 miliard de dolari, o treime din rezervele valutare ale Moldovei, a fost sifonat, 30 miliarde de dolari rusești s-au spălat în Moldova, toate acestea s-au întâmplat după semnarea Acordului cu UE.
Când veniți în România, cu cine vă vedeți?
Cu multă lume bună și vreau să transmit clasei politice din România că e nevoie de o poziție univocă a Bucureștiului față de R. Moldova.
Deci vă vedeți cu liderii PSD, cu cei din PNL?
Am avut o discuție scurtă cu șeful PNL, Ludovic Orban. Nu am avut până acum nicio legătură la vârful PSD, cu toate că m-am văzut cu parlamentari și eurodeputați social-democrați. Aș vrea să mă văd cu președintele României sau cu prim-ministrul, indiferent din ce tabără fac parte.
Ați cerut întâlniri la Palatele Cotroceni sau Victoria?
Nu, poate din toamnă încolo.
Ce credeți că lipsește în relația Republicii Moldova cu România?
Lipsește, în primul rând, o comunicare eficientă, fiindcă altfel veți rămâne cu ideea că la Chișinău se află o guvernare proeuropeană, fără să aflați niciodată ce se ascunde în spatele ei.
Ați spus nu demult că oficialii de la București ar fi “prizonierii lui Plahotniuc”. În ce sens?
Nu doar eu am ajuns la această concluzie. Nu vreau să intru în detalii speculative, dar acest lucru se poate vedea după cum arată reacțiile față de lucrurile importante care se întâmplă în R. Moldova. De exemplu, vizita premierului român la Chișinău, când guvernarea moldoveană renunța la un sistem electoral reprezentativ, a fost inoportună.
Din punctul dumneavoastră de vedere, acest lucru e o dovadă că autoritățile române ar colabora cu Plahotniuc?
Sunt și alte amănunte, dar nu vreau să dezvolt. Sunt mai mulți politicieni români aflați în legătură cu Plahot–niuc- și care influențează poziția oficială a Bucureștiului față de R. Moldova. E inacceptabil ca atunci când toți înalții oficiali ai UE plus Comisia de la Veneția critică sistemul electoral mixt adoptat de Chișinău, România să vină și să-l susțină.
Cine sunt acești politicieni români despre care susțineți că ar fi în complicitate cu Plahotniuc?
Sunt din diferite zone.
Cine sunt?
Sunt mai mulți. Prima întâlnire pe care a avut-o un înalt demnitar român la Chișinău nici măcar nu s-a produs la Guvern, ci cu Plahotniuc la hotelul acestuia.
Vă referiți la premierul Mihai Tudose?
Eu nu am venit la București să-i critic pe oficialii români, ci să spun ceea ce se întâmplă în R. Moldova, să transmit un mesaj, că avem nevoie de o solidarizare a clasei politice românești cu adevărata partidă proeuropeană de la Chișinău, care astăzi nu este reprezentată de guvernare, ci de opoziția antioligarhică din afara Parlamentului. România trebuie să fie atentă ca nu cumva scenariul ucrainean să se repete în R. Moldova.
Ce semnale aveți că acest lucru s-ar putea întâmpla?
Eu i-am atenționat și pe ambasadorii occidentali de la Chișinău, și pe oficialii UE că e posibil scenariul Ianukovici. Amintiți-vă cum în 2012 fostul președinte ucrainean Ianukovici, aflat în dizgrația populației, a recurs la această modificare a sistemului de vot, la fel ca în R. Moldova. El a acces la putere, numai că cei nemulțumiți au ieșit în stradă, iar Ianukovici nu a mai rezistat și a tras. Să nu credeți că Plahotniuc este altfel.
Adversarul dumneavoastră pare să fie Vladimir Plahotniuc, nu președintele rusofil, Igor Dodon.
Sunt împreună. Plahotniuc este un susținător al acestui președinte bufon care este Igor Dodon. De exemplu, cei doi controlează 90% din presa moldovenească.
Aveți de partea dvs. o parte din mass-media: jurnal.md, jurnaltv.md, jurnalfm.md. Cine este finanțatorul?
Sunt finanțate doar din fonduri europene.
Exclusiv?
Da. Mai înainte, aceste instituții media au fost finanțate de Victor Țopa. Între timp, s-a retras și se află în Germania, fiindcă e persecutat de Plahotniuc și de toate instituțiile statului, de la Ministerul de Interne la Ministerul Justiției. Eu nu mai am nicio legătură cu el.
Ați fost avocatul lui și al lui Viorel Țopa.
Da, pe care presa lui Plahotniuc îi declară frați, chiar dacă între ei nu e nicio relație de rudenie. Dar eu nu vreau să vorbesc despre ei, ci despre presa din R. Moldova, care este folosită ca o bâtă împotriva opoziției proeuropene și mai cu seamă împotriva mea.
Notorietatea dvs. a început să prindă consistență odată cu aparițiile publice legate de dosarele oamenilor de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, care până la un punct au fost parteneri de afaceri cu Vladimir Plahotniuc. Ați fost avocatul celor doi, iar apoi ați devenit adversarul politic al lui Plahotniuc. Unii spun că e un fel de revanșă.
Nu este adevărat, nu e nimic revanșard, nu sunt un răzbunător. Ceea ce mă deranjează e că statul în care eu m-am născut suferă din cauza acestui individ pe nume Plahotniuc. Am atenționat opinia publică asupra faptului că la început va fura de la privați, apoi de la întreprinderile de stat și, în cele din urmă, din rezervele valutare. Totul s-a produs întocmai.
În felul lor, cei doi Țopa erau și ei niște îmbogățiți ai tranziției, la fel ca Plahotniuc.
Dar nu erau oligarhi, fiindcă oligarh e cel care are în ace-lași- timp și putere economică, și putere politică. Cei doi Țopa n-au făcut niciodată parte din actul de guvernare.
Dar aveau și ei, din câte se pare, influență, prin mijloacele mediatice deținute, prin intermediari, prin banii obținuți într-o perioadă tulbure a dezvoltării țării, prin relațiile economice. Nu?
A fi patron media nu înseamnă să fii oligarh. Și cei doi Țopa n-au fost singurii mei clienți, am apărat multe dintre victimele lui Plahotniuc, numai că cei doi au fost mai vocali.
Vreți să spuneți că între cei doi Țopa și Plahotniuc nu există reglări de conturi?
Nu, dacă eu vă fur dumneavoastră telefonul, nu avem nicio reglare de conturi, ci avem o relație dintre un hoț și o victimă. Plahotniuc, care controla justiția încă de pe vremea fostului președinte Voronin, i-a lăsat fără nimic. Într-o zi s-au pomenit cu toate activele lor furate prin hotărâri judecătorești ilegale. Același lucru s-a produs și cu spălarea celor 30 de miliarde dolari. Aceiași judecători și aceleași scheme folosite împotriva lui Țopa au fost aplicate și pentru spălarea miliardelor de dolari.
Dumneavoastră ați făcut vreun fel de afaceri cu Viorel sau cu Victor Țopa?
Nu, doar ca avocat. Eu n-am făcut afaceri niciodată.
Și acum din ce trăiți?
Din rezervele mele de avocat.
Câți bani ați câștigat ca avocat?
E o chestiune personală.
Pentru un politician, banii nu fac parte din subiectele personale. Dumneavoastră nu mai practicați avocatura, ați intrat în politică, fiind liderul unui partid neparlamentar, cei trei copii ai dumneavoastră, împreună cu soția dumneavoastră, locuiesc în Germania. Nu e ieftin, de aceea v-am întrebat din ce bani vă întrețineți familia într-o țară mult mai scumpă decât R. Moldova, din ce bani călătoriți, cu ce vă întrețineți și câți bani poate strânge un avocat tânăr de drepturile omului dincolo de Prut?
Sunt singurul politician moldovean care i-am cerut presei să-mi verifice toate averile, tot ce am făcut înainte să fiu în politică. Nu cheltu-iesc mult, sunt modest, nu mă îmbrac scump.
Familia dvs. din ce trăiește în Germania?
Eu îi întrețin. E greu, dar și mai greu e să trăiesc departe de ai mei.
CV. Cine este Andrei Năstase
Andrei Năstase este avocat și om politic, fondator al Platformei Civice Demnitate și Adevăr, devenită ulterior Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr“. Din 1992 până în 1993 a studiat la Facultatea de Istorie-Geografie a Universității „Ștefan cel Mare“ din Suceava, iar din 1993 până în 1997 a studiat la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași.
Din 1997 până în 2000, a activat ca procuror, iar din 2000 până în 2002 ca vicedirector al Întreprinderii Mixte Moldo-Germane.
Are licență de avocat din 15 noiembrie 2002.
Are în gestiune mai multe cauze ale investitorilor autohtoni și străini în R. Moldova, este cunoscut și pentru apărarea în instanțele naționale și internaționale a oamenilor de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.
La începutul anului 2015, alături de mai mulți lideri de opinie, jurnaliști, juriști, politologi, ambasadori ș.a., a participat la înființarea Platformei Civice Demnitate și Adevăr.
Este unul dintre liderii mișcării protestatare din Moldova din septembrie 2015 și președintele Consiliului Marii Adunări Naționale (CMAN).
La 1 noiembrie 2015 este ales președinte al Biroului Executiv al Grupului de Inițiativă constituit în vederea organizării referendumului republican de modificare a Constituției sub aspectul alegerii și demiterii directe a președintelui de către popor, limitarea imunității parlamentare și a numărului de deputați de la 101 la 71. A elaborat proiectele de legi care au fost ulterior expertizate și avizate pozitiv de către Curtea Constituțională. (Sursa: Wikipedia)
