Eurobarometrul publicat la inceputul saptamanii (dar realizat in ianuarie-februarie) a fost dedicat, cum era firesc, crizei financiare si economice. Ca nota dominanta, europenii sunt foarte ingrijorati de urmarile crizei. "Aceasta ingrijorare, care este resimtita foarte puternic in toate tarile (intre 80% si 90%), afecteaza economia la toate nivelurile: global, european si national, atat pentru situatia din prezent, cat si pentru viitor. La nivel personal ingrijorarea nu este la fel de predominanta (58% pentru situatia din prezent, 56% pentru cea viitoare) – este prima concluzie evidentiata de catre autorii studiului.
Aici apare si primul element care diferentiaza perceptia romanilor de cea a majoritatii europenilor. Proportia romanilor care apreciaza ca importante repercusiunile crizei la nivel global, european sau national sunt mai mici, dar comparabile cu media statelor UE; in schimb, proportia romanilor care se simt direct afectati de efectele crizei este mult mai mare (89%) decat media europeana de 58%. Cu alte cuvinte, ingrijorarea se manifesta mai mult la nivel personal decat general. O diferenta importanta, care reflecta o stare de ingrijorare mult mai acuta in Romania decat in celelalte tari. Pentru a pastra totusi dimensiunile fenomenului, trebuie spus ca nu suntem campionii pesimismului, proportiile celor care resimt amenintarile in plan personal fiind de 88% in Grecia si Ungaria si 82% in Spania.
O alta diferenta importanta intre opiniile romanilor si cele ale majoritatii europenilor se refera la solutiile de contracarare a crizei. Europenii s-au pronuntat in favoarea unei actiuni coordonate de combatere a crizei – 61% considera ca ar fi mai bine protejati daca statele membre ar adopta o abordare coordonata. Romanii sunt de acord cu aceasta solutie doar in proportie de 39% – este, detasat, cifra cea mai mica dintre toate cele 29 de state care au facut obiectul sondajului. Ar putea fi efectul momentului politic (in ianuarie-februarie, Guvernul nou-instalat promitea inca solutii miraculoase de evitare a efectelor crizei).
Mai degraba, as inclina sa cred ca explicatia sta in caracterul autarhic care domina dezbaterea publica romaneasca. In timp ce Parlamentul European solicita cu insistenta masuri anticriza coordonate, politicienii de la Bucuresti, ca si media romaneasca s-au concentrat exclusiv asupra masurilor adoptate de catre Guvernul roman. Acum doua saptamani, cand presedintele Basescu participa la reuniunea informala a sefilor de stat si de guvern ai Uniunii Europene cu presedintele Statelor Unite ale Americii, presa romaneasca era concentrata asupra arestarii lui Becali.
Aceeasi autarhie a spatiului public romanesc este reflectata in raspunsurile la intrebarile din sondaj referitoare la aspecte punctuale (dar esentiale) ale politicilor europene anticriza. Aici romanii sunt campionii raspunsurilor "nu stiu", furnizate in proportie de masa cand este vorba despre rolul monedei euro in atenuarea efectelor crizei (41%), reglementarea de catre UE a serviciilor financiare sau supravegherea marilor grupuri financiare (25% in ambele cazuri).
Sondajul a cuprins si o intrebare referitoare la nivelul la care criza poate fi combatuta cel mai eficient ("Care dintre actorii urmatori poate actiona mai eficient in fata consecintelor crizei financiare si economice?"). In medie, 25% din europeni opteaza pentru G8 si 17% pentru UE, 15% pentru SUA, in timp ce numai 14% mentioneaza guvernul national. Imaginea opiniei publice romanesti este exact inversa: 32% opteaza pentru guvern, 23% pentru Uniunea Europeana, 11% pentru G8 si 10% pentru SUA. O dovada in plus ca, desi am devenit membri ai UE, nu ne-am integrat inca, de vreme ce continuam sa cautam pe malurile Dambovitei solutiile unei probleme globale.
Este evident ca intrebarea nu se referea nici la incredere, nici la eficienta actiunilor deja intreprinse. Interesant este ca numerosi jurnalisti si analisti s-au grabit ca, citind raspunsurile la intrebarea sus-mentionata (probabil, nu si enuntul ei), sa deduca, din faptul ca cel mai mare procent din dreptul guvernului national s-a inregistrat in Romania, ca "romanii sunt liderii Europei la increderea in guvern". Cu respect, le atrag atentia ca nu tot ce zboara se mananca si nu orice predicat care se refera la guvern inseamna incredere. Cand comentezi o intrebare, e bine sa o faci in contextul sondajului in care a fost adresata; iar cand citesti raspunsurile, e bine sa le raportezi la intrebarea care le-a generat.
