Compania americană Intel a pierdut joi un proces prin care contesta o amendă antitrust în valoare de 1,06 miliarde de euro impusă de Comisia Europeană. Decizia ar putea încuraja autorităţile de reglementare din UE în alte investigaţii referitoare la practicile anticoncurenţiale ale companiilor, comentează Bloomberg.
Curtea Generală a Uniunii Europene, instanţă a Curţii Europene de Justiţie, a respins în integralitate încercarea Intel de anulare a penalizării aplicate de CE pentru că a acordat discounturi producătorilor de computere care au preferat utilizarea cipurilor fabricate de companie, în detrimentul principalului său concurent, AMD.
„Niciunul dintre argumentele Intel nu susţine concluzia că amenda impusă este disproporţionată. Mărimea amenzii este la nivelul inferior al penalizărilor prevăzute de lege”, potrivit Curţii. Înfrângerea în justiţie a celui mai mare producător de cipuri din lume vine la timp pentru a susţine poziţia Comisiei Europene, care efectuează și alte investigaţii referitoare la abuzul de putere al mai multor companii.
Între acestea se află investigaţiile referitoare la grupul rus Gazprom, suspectat că percepe preţuri incorect de ridicate în Europa Centrală şi de Est, şi operatorii de telefonie Orange, Deutsche Telekom şi Telefonica, într-un caz referitor la controlul asupra infrastructurii de Internet.
„Deciziile UE sunt susţinute în mod constant de justiţie, ceea ce înseamnă că are un spaţiu larg de manevră în penalizarea companiilor. Comisia va înţelege că are mână liberă, mai mult sau mai puţin”, a declarat Pablo Ibanez Colomo, lector la London School of Economics. Comisarul antitrust Joaquin Almunia speră să ajungă la un acord cu Google, prin care să impună modificări în practicile operatorului celui mai utilizat motor de căutare din lume, în schimbul închiderii unei investigaţii.
„Decizia de astăzi este importantă întrucât confirmă că CE a avut dreptate să investigheze comportamentul anticoncurenţial al Intel pe o piaţă mondială majoră”, se arată într-un comunicat al CE. Un purtător de cuvânt al Intel a exprimat dezamăgirea companiei, afirmând că „este un caz complex, iar decizia reflectă acest lucru”.
Amenda impusă Intel este de peste două ori mai mare decât cea de 497 milioane de euro aplicată împotriva Microsoft în 2004 şi reprezintă circa 4% din vânzările companiei americane din anul 2008, de 37,6 miliarde de dolari. Nivelul maxim al amenzilor de acest tip prevăzut de legislaţia europeană este de 10% din vânzările anuale.
Comisia Europeană a constatat în urma investigaţiei că Intel a limitat concurenţa oferind discount-uri producătorilor de computere, în perioada 2002-2005, cu condiţia ca aceştia să cumpere cel puţin 95% din cipurile necesare de la Intel. De asemenea, Intel a impus condiţii restrictive pentru restul de 5% din cipuri, furnizate de AMD, care a avut probleme să facă faţă dominaţiei acestei companii.
Între producătorii de PC-uri care s-au angajat să nu utilizeze cipuri AMD se află Acer, Dell, Lenovo Group şi NEC, a anunţat CE în 2009. De asemenea, Comisia a constat că Intel a efectuat plăţi către retailerul de electronice Media Markt, cu condiţia ca acesta să comercializeze doar PC-uri cu cipuri Intel.
În 2010, Intel a convenit închiderea unei investigaţii a Comisiei Federale pentru Comerţ din SUA, acceptând să nu acorde discounturi sau alte stimulente producătorilor de PC-uri în schimbul promisiunilor că vor cumpăra exclusiv de la Intel. Intel a mai convenit în 2009 plata a 1,25 de miliarde de dolari companiei AMD, pentru închiderea litigiilor civile. AMD nu mai este implicată în procesul de la Curtea Europeană. Deciziile Curţii Generale pot fi contestate la Curtea Europeană de Justiţie.
