Un nou proiect de ordonanţă de urgenţă propune ca suma pe care mama o primeşte acum să scadă cu 15 procente.
După ce, zilele trecute, autorităţile au avansat două variante de scădere a indemnizaţiei de creştere a copilului – 600 de lei sumă fixă lunar sau scăderea unui procent din suma rezultată din 85% -, ieri a fost vehiculată o a treia variantă: suma pe care mama o primeşte în prezent ar putea scădea cu 15%, de la 1 iunie. Conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă, se calculează în continuare 85% din venitul mediu al părintelui din ultimele 12 luni anterioare naşterii, dar nu mai mult de 4.000 de lei, şi la această sumă s-ar aplica scăderea de 15%. Noua variantă stârneşte de asemenea reacţii dure, iar un specialist oferă o nouă soluţie.
„Vom organiza proteste ale mamelor”
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Bogdan Panait, consideră că ar fi mai bine ca în primele 6 luni de maternitate mămicile să primească 85% din salariu, aşa cum este acum legea, şi abia apoi să scadă suma, pentru a le aduce înapoi în câmpul muncii.
Lavinia Şandru, una dintre iniţiatoarele legii mamelor, în baza căreia s-a trecut de la o sumă standard a indemnizaţiei de creştere a copilului la varianta cu 85%, vede măsura drept un abuz şi ameninţă cu proteste. „Faptul că Traian Băsescu susţine că reduce doar pomenile e revoltător. Această indemnizaţie nu este pomană, este investiţie în viitor. Aşa că n-o să le dăm voie să îşi bată joc de ce se va întâmpla pe viitor cu România. Riscul cel mai mare prin aplicarea acestei măsuri este acela ca tinerii cu studii superioare, care pot să construiască ceva, să plece din ţară”, susţine Şandru. Iniţiatoarea legii mamelor explică faptul că, potrivit studiilor, a crescut considerabil în ultima perioadă numărul copiilor născuţi în familii cu studii superioare, în condiţiile în care până la introducerea variantei cu 85% mamele cu carieră, cu studii superioare, cu venituri decente evitau să facă copii pentru că nu îşi puteau permite să-i întreţină din 600 de lei.
„Am reuşit cu legea asta să le încurajăm, să se gândească să devină şi mame şi să-şi urmeze şi cariera. Nu stăteau foarte mult acasă, marea majoritate se întorceau după 5-6 luni la muncă. Deci nu le ducea statul în spate, indemnizaţia era un răspuns la o contribuţie a lor, dacă tot vorbim atât de principiul contributivităţii”, a mai spus pentru RL Lavinia Şandru. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Bogdan Panait, consideră optimă formula actuală cu 85%, însă crede că perioada de acordare a indemnizaţiei ar trebui scurtată. „Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi mai multe studii actuale pleacă de la premisa că mama trebuie să rămână lângă nou-născut timp 6 luni de zile. Aceasta ar fi perioada optimă pentru ca micuţul să aibă o dezvoltare normală. Prin urmare, statul trebuie să asigure mamei tot ce-i trebuie pe parcursul acestor 6 luni.”
85% din venit în primele şase luni
„Acum, în funcţie de posibilităţile statului şi de interese, din punctul meu de vedere, legea ar trebui să arate astfel: 6 luni de zile 85% din salariu, ca să oblig mama să stea lângă copil, restul în funcţie şi de posibilităţi să scadă această alocaţie în aşa fel încât să îi dai posibilitatea mamei fie de a se întoarce la serviciu, fie de a mai rămâne acasă cu copilul”, susţine Bogdan Panait. Şeful ANPDC consideră că perioada de 2 ani de acordare a indemnizaţiei în România este destul de lungă, în comparaţie cu celelalte state europene. „Trebuie să ne uităm că în Europa nici o altă ţară nu îşi permite să ţină acasă o mamă după naştere o perioadă de doi ani. Noi suntem ţara cu perioada cea mai lungă, vine apoi Suedia cu 1 an şi şapte luni. În restul ţărilor, perioada este cuprinsă între 9 luni şi un an de zile.”
Scăderea natalităţii, doar pe termen scurt
De asemenea, Panait susţine că varianta optimă în viziunea sa ar face chiar şi o diferenţiere între mamele active şi restul. „M-aş referi cu propunerea mea în primul rând la persoanele care sunt angajate, care produc şi care, după aceea, am garanţia că pot să-şi întreţină familia.” Panait crede însă că, chiar dacă măsura de scădere va fi una dezavantajoasă comparativ cu actuala, nu crede că va afecta rata natalităţii. „E o perioadă în care populaţia este deja bulversată din cauza crizei, nu neapărat această măsură va fi descurajantă. Tinerii se gândesc la lipsa locuinţei, îi înspăimântă ideea de credite şi toate astea concură în prezent la o scădere a natalităţii pe termen scurt. Altfel spus, criza a dat o anumită prudenţă. Dar pe termen lung nu cred că va afecta rata natalităţii.”
