Istoria Deltei Nerei începe abia după finalizarea lacului de acumulare de la Porţile de Fier.
Cea mai nouă deltă a Europei creşte, centimetru cu centimetru, pe malul românesc al Dunării. Este vorba de Delta Nerei, un ecosistem care a apărut mai mult accidental. Acesta este o copie în miniatură a Deltei Dunării şi a devenit un adevărat paradis al pescarilor şi un regat al păsărilor.
Istorie recentă
„Delta Nerei are un climat de tip mediteranean, asemănător cu cel care exista în insula dispărută, Ada Kaleh, înghiţită de ape după construirea barajului de la Porţile de Fier. În Delta Nerei se găsesc migdali şi smochini. Tot aici se află habitate ale unor specii precum scorpionul carpatin şi vipera cu corn, precum specii de broaşte ţestoase cum ar fi Testudo Graeco-Iberica”, spune naturalistul Adrian Hagiu. Istoria Deltei Nerei a început o dată cu apariţia lacului de acumulare de la Porţile de Fier, care deserveşte complexul energetic gigantic, construit pe vremea comunismului. Până atunci, Dunărea venea la vale cu o viteză suficientă pentru a spăla aluviunile antrenate de râul Nera din amonte. După crearea lacului de acumulare, viteza curentului Dunării a scăzut, iar aluviunile au început, încet-încet, să se depună şi să formeze o deltă care este atât de puţin cunoscută încât nici măcar nu apare pe multe hărţi.
Însă pentru localnicii din sudul Banatului, Delta Nerei ar putea deveni o atracţie turistică deosebită. O serie de organizaţii ecologiste încearcă să obţină statutul de rezervaţie a biosferei, în condiţiile în care, deja, teritoriul are statutul de arie naturală protejată, pentru că face parte din parcul natural Porţile de Fier. „Este un colţ de rai. Puţini ştiu de existenţa acestei delte, iar acest lucru a ferit până acum această zonă de puhoaiele de turişti. Oricum, Delta Nerei este permanent ameninţată de poluare. În golful Nerei se strâng, an de an, cantităţi imense de PET-uri şi de alte deşeuri, care plutesc pe apă, în aval, din toate ţările riverane Dunării. Mai mult, apare şi poluare cu praful care provine din iazurile de decantare secate din zona industrială de la Moldova Nouă”, spune Mircea Neacşu, unul dintre ecologiştii care, periodic, participă la acţiunile de curăţare a Deltei Nerei.
Protecţie transfrontalieră
Ecosistemul Deltei Nerei este împărţit de România şi de Serbia. De-a lungul timpului, mai mulţi voluntari ecologişti, români şi sârbi, din localităţile Moldova Nouă, Dalboşeţ, Lăpuşnicu Mare, Veliko Gradiste, Coronini şi Oraviţa, s-au implicat în protejarea Deltei. La rândul lor, autorităţile româneşti şi sârbeşti doresc o dezvoltare în parteneriat a regiunii, iar programele de parteneriat ar putea lua avânt după previzibila aderare a Serbiei la Uniunea Europeană. În zonă, turiştii pot să se cazeze la hotelurile şi pensiunile din Oraviţa ori din zona
Minunile Nerei
Delta Nerei şi lacul de acumulare de la Porţile de Fier sunt doar două obiective turistice. Nera a creat multe minuni ale naturii. Râul izvorăşte din Munţii Semenicului, din vârful Poienei Goznei. Apoi, străbate un defileu lung de 22 de kilometri. Este vorba de Cheile Nerei. Afluenţii Nerei au creat, în calcarele situate în Cheile Nerei, o serie de grote şi de peşteri, dar generează şi cascade spectaculoase. În secolele trecute, localnicii au amenajat pe Valea Nerei o serie de mori de apă deosebit pitoreşti, care atrag turiştii dornici să descopere meşteşugurile şi tradiţiile acestui colţ din Banat. Tot în Cheile Nerei se află şi Lacul Dracului. Este vorba de un lac de origine carstică, cu ape cu străluciri verzui. Lacul a ajuns la lumină ca urmare a surpării tavanu lui unei peşteri. El este situat la o distanţă de 68 de metri de intrarea în Peştera Dracului. Lacul are o formă sferică şi o adâncime de nouă metri.
