Mai mulți reprezentanți ai Asociației Pakivale au protestat, vineri, la manifestarea care marchează împlinirea a 160 de ani de la dezrobirea romilor, care are loc la Muzeul Naţional de Artă al României, informează Agerpres.
Astfel, mai multe persoane de etnie romă au afișat pancarte pe care scria „Federaţia Romilor = Partida Romilor = Înrobirea romilor”, „Romii protestează, vocea lor contează” şi „Acces egal al tuturor organizaţiilor rome pentru locul din Parlament”, după alocuţiunea premierului Dacian Cioloş, citirea mesajului adresat de preşedintele Klaus Iohannis şi discursul reprezentanţilor Ministerului Fondurilor Europene.
Unul dintre protestatari a vorbit despre condițiile sociale ale unora dintre familiile de romi, care nu au apă și unde să stea. Un altul le-a cerut liderilor actuali ai romilor să vină în comunităţile etniei şi să le vadă problemele.
Totodată, ei au subliniat reprezentarea incorectă în mass-media.
„De ce mereu, la televizor, se dau romi bogaţi, cu castele, cu maşini? (…) Noi ne dorim o schimbare, ne bazăm pe Guvern, ne bazăm pe primul-ministru (…), dorim ca reprezentanţii noştri romi să fie schimbaţi. Să fie concursuri şi alegeri”, a afirmat un reprezentant al Alianţei pentru Unitatea Romilor, făcând referire la Nicolae Păun despre care a spus că nu a ajutat „în 25 de ani romii”.
„Nu este normal ca ai noştri să ne ţină în robie. Ne aşteptam la mai mult din partea lor, să ne ajute, nicidecum să ia de la noi”, a mai spus unul dintre romii nemulţumiţi.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, necesitatea de incluziune socială a grupurilor defavorizate, inclusiv a minorităţii rome.
„Identitatea şi demnitatea noastră naţională se definesc atât prin felul în care ne raportăm la marile noastre valori, cât şi prin răspunsul la importantele provocări cu care ne confruntăm. Naţiunile puternice, în sensul în care acest concept exprimă coeziunea indivizilor şi colectivităţilor în jurul unor valori fundamentale, s-au născut prin capacitatea de a-şi transforma cele mai importante provocări în proiecte naţionale şi în resurse ale competitivităţii. Din această perspectivă sunt strâns legate incluziunea socială a grupurilor defavorizate, inclusiv a minorităţii rome, şi proiectul unei Românii moderne, puternice, educate – o ţară care susţine şi promovează valorile, educaţia, cultura, performanţa, excelenţa, care apreciază fiecare comunitate pentru contribuţia la istoria, cultura şi patrimoniul naţiunii şi fiecare individ pentru aportul la bunul mers al societăţii”, a spus Iohannis.
El a arătat că, la 160 de ani de la încheierea procesului de dezrobire a romilor, viaţa acestei minorităţi rămâne încă marcată de lipsa de integrare economică şi în sistemele naţionale de educaţie, de asigurări sociale şi de sănătate. Iohannis susţine că emanciparea romilor, un obiectiv al Revoluţiei de la 1848, deşi a fost juridic şi politic realizată, „a rămas incompletă în plan economic şi social”.
„De la fenomene de excluziune socială sau segregaţionism şi până la o anumită reticenţă în asumarea de către romi a propriei identităţi etnice şi culturale, acestea sunt tare ce nu sunt simplu a fi depăşite. Cazurile de discriminare nu au dispărut, iar condamnarea lor este deseori lipsită de celeritate şi fermitate. La 160 de ani de la dezrobire, nu toţi romii sunt şi cetăţeni. Unui număr important dintre ei le lipsesc actele de identitate, privându-i de orice perspectivă de integrare în sistemele naţionale de educaţie, sănătate, asistenţă socială şi de drepturile prevăzute de Constituţie. Această situaţie ar trebui să fie în atenţia autorităţilor responsabile”, susţine Iohannis, în mesajul său.
Totodată, premierul Dacian Cioloș a declarat că nu sunt suficiente eforturile administrative pentru integrarea romilor, iar ele nu pot înlocui toleranţa în atitudinea faţă de romi şi în a recunoaşte diversitatea din societatea românească drept un atu.
„Sunt aici şi pentru a spune că istoria noastră are şi câteva părţi mai puţin onorante pentru noi, dar poate că ele pot fi înţelese până la un anumit punct dacă le punem în contextul acelor vremuri. Oricum, sclavia romilor este una dintre acele perioade pe care trebuie să ne-o amintim, mai ales că ea aluat sfârşit la un moment dat”, a spus Cioloş, la Muzeul Naţional de Artă.
Premierul a arătat că ”procesul de dezrobire” a avut loc formal şi că, ”din păcate, nu a luat neapărat sfârşit la nivel social”.
„Societatea românească este obişnuită cu o mare diversitate culturală, cu o mare diversitatea etnică, însă din păcate au rămas în mentalitatea noastră multe urme ale acelei perioade, urme de toleranţă mai dificil de integrat, urme de reflexe care s-au perpetuat social de la o generaţie la alta”, a susţinut prim-ministrul.
În context, Cioloş a mai spus că „lucrul cel mai bun” care poate fi făcut de fiecare este ”un efort de dezrobire” mentală. „Această dezrobire mentală este esenţială pentru a face din integrarea socială şi din acceptarea socială o realitate”, a adăugat premierul.
El a precizat că în echipa sa are mai mulţi colaboratori de etnie romă, pe care i-a recrutat „nu pentru ca să dea bine, ci pentru că oamenii sunt competenţi şi pot să îşi aducă o contribuţie la dezvoltarea societăţii româneşti”.
La dezbaterea de la Muzeul Naţional de Artă participă şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, şi ai Bisericii Ortodoxe Române.
