Zeci de mii de maghiari ardeleni au participat la ceremoniile organizate cu prilejul zilei de 15 martie. Este vorba de aniversarea izbucnirii Revoluției de la 1848-1848 la Pesta, la două zile după ce Viena fusese cuprinsă de febra revoluției și cu 10 zile înainte ca revoluția să pună stăpânire și pe Transilvania.
Pentru maghiari, ziua de 15 martie a devenit simbolul luptei pentru libertate contra austriecilor, iar Revoluția de la 1848 este considerat drept un adevărat război de independență, în care maghiarii au fost înfrânți. 15 martie este considerată, de atunci, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Președintele UDMR, Hunor Kelemen, a participat la manifestările de 15 martie din orașul bihorean Marghita. Însă cea mai mediatizată ceremonie a fost cea de la Cluj, la care au existat și unele incidente.
Cum s-au desfășurat lucrurile
Maghiarii s-au strâns, mai întâi, în biserica romano-catolica Sfântul Mihail, unde a avut loc a ceremonie interreligioasă de pomenire a revoluționarilor de la 1848-1849. Apoi, cele câteva mii de persoane s-au încolonat şi, în frunte cu liderii cultelor religioase maghiare şi cu politicieni maghiari locali, au plecat într-o procesiune către clădirea fostului hotel Biasini. Acolo se întâlneau liderii revoluţionari de la mijlocul secolului al XIX-lea și printre cei care au înnoptat în vechiul hotel se numără Nicolae Bălcescu și Sandor Petoffi. Participanţii au depus coroane şi jerbe de flori, iar preşedintele executiv al UDMR, Balint Porcsalmi, a cerut autorităţilor locale să amplaseze plăcuţe multilingve la intrarea în Cluj. “Un semn clar şi puternic de egalitate şi fraternitate ar fi amplasarea plăcuţelor, nu de frână, ci multilingve: Cluj, Koloszvar, Klausenburg. Şi cred, cu tărie, că ar fi, într-adevăr, o dovadă vie a libertăţii noastre, a tuturor clujenilor”, a spus, la Cluj, Balint Porcsalmi.
Pentru prima data în ultimii ani, primarul Emil Boc nu a participat la aceste manifestări, după ce o asociație civică i-a cerut să nu meargă la sărbătoarea maghiarilor, dacă nu instalează plăcuțele multilingve. Potrivit legii, aceste plăcuțe sunt obligatorii doar dacă minoritatea națională depășește 20 la sută din populația localității, însă la Cluj maghiarii reprezintă doar 15 la sută din totalul populației. În acest caz, amplasarea plăcuțelor multilingve este lăsată la discreția autorităților locale. În lipsa lui Emil Boc, autorităţile române au fost reprezentate doar de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, şi de prefectul Gheroghe Vuşcan care a citit un mesaj din partea premierului Sorin Grindeanu.
Simbolul luptei pentru libertate.
Videpreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Istvan Vakar, afirmă că românii şi maghiarii trebuie să înveţe să depăşească adversităţile din trecut. “Este vorba despre emanciparea popoarelor care până atunci erau în Imperiul Habsburgic. Toţi aveam, şi maghiarii, şi românii, aceleaşi deziderat. În acel moment eram, încă, uniţi şi nu reuşiseră imperiile să ne dezbine. După aceea, din păcate, le-a reuşit. Dar acum, suntem iarăşi împreună şi putem sărbători frumos, în pace şi în civilizaţie sărbătoarea noastră”, a declarat Istvan Vakar.
La manifestaţiile de la Cluj a existat şi un mic incident. Unul dintre liderii Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania a fost amendat cu 500 de lei de către jandarmi. El a venit cu un drapel neoficial al Transilvaniei. Jandarmii, în accord cu organiuatorii, i-au cerut tânărului să îndepărteze drapelul respectiv, dar acesta a refuzat. Maghiarii au adus, în schimb, drapele românești, maghiare și ale secuilor.
