In presa europeana continua avalansa de articole despre Romania, declansata de aderarea tarii noastre la UE. Tonul general ramane preponderent binevoitor (cel putin la o privire fugara), dar pana si cei mai favorabili noua dintre autori scot in evidenta bagajul de probleme, existente si potentiale, al acestei euroaderari Ð atat pentru „mai vechea Uniune”, cat si pentru insasi Romania.
„Cea mai corupta din UE”
Pentru gazeta spaniola „La Razon”, Romania este „cea mai corupta dintre tarile Uniunii Europene”. „In pofida importantelor eforturi ale Monicai Macovei, ministrul Justitiei, coruptia ramane o realitate cotidiana, care aduce prejudicii investitiilor straine (opt miliarde de euro prognozati pentru 2007)”. Acelasi cotidian isi informeaza cititorii ca, pentru a ajunge la salariul mediu din UE, Romania are nevoie de o crestere economica medie de 7 la suta in urmatorii 30 de ani.
Actualmente, in Romania salariul mediu reprezinta doar 34% din media europeana. Ziarul mai atrage atentia ca un obstacol serios in calea dezvoltarii Romaniei s-ar putea dovedi insuficienta fortei de munca necesare in constructiile de locuinte si pentru modernizarea infrastructurii. „In 2006, Romania a fost nevoita sa recurga la imigranti chinezi pentru industria textila.”
Unele conditii „seamana mai mult cu o gluma”
Tot „La Razon” titreaza (alt articol din cele trei pe care le-a consacrat miercuri evenimentului): „Uniunea Europeana vindeca rana sovietica”.
Tot ieri si tot in Spania, cotidianul digital „ADNmundo.com”, sub titlul „Sfidari, critici si realitati prilejuite de intrarea Romaniei si Bulgariei in UE”, constata ca numarul economiilor subdezvoltate din Uniunea Europeana creste periculos de mult: „Asta fara a mai pune la socoteala minusurile sociale si institutionale. La cinci ani de la introducerea monedei euro, o folosesc abia 13 din cele 27 de tari membre UE”. Ziarul din care citam mentioneaza „opinia impartasita de analisti din diferite tari”, si anume ca unele dintre conditiile impuse Romaniei si Bulgariei seamana cu o gluma – in special adoptarea proiectului de tratat constitutional respins de Franta si Olanda, care ar fi fost respins si de Marea Britanie, Danemarca si alte tari, daca nu s-ar fi suspendat referendumurile. „Romania si Bulgaria prezinta probleme economice, politice si institutionale – coruptie, criminalitate organizata – care se adauga celor de care sufera Polonia, Slovacia, Letonia, Lituania (aproape o „non-tara”) si indeosebi Ciprul.
Un potop care nu i-a inecat pe italieni
In presa italiana domina doua teme: teama de o invazie de imigranti din Romania si consecintele economice ale ultimelor doua aderari. „Finanzaonline”, un ziar economic pe Internet, arata: „Cu toate ca Romania si Bulgaria au fost primite intr-unul din cele mai exclusive cluburi de pe planeta, niciuna nu se ridica la inaltimea standardelor economice, sociale si ecologice cerute de Uniunea Europeana. Intrarea celor doua state situate in estul Batranului Continent a facut parte dintr-un acord tacit de unificare a Continentului, trasat dupa caderea Zidului Berlinului”.
Cvasitotalitatea ziarelor italiene au tras semnale de alarma cu atat mai stridente cu cat publicatia respectiva este mai tabloida, in legatura cu un „asteptat” potop de bulgari si mai ales de romani, potop care urma, pasamite, sa inghita Italia imediat dupa transformarea romanilor in cetateni europeni inzestrati cu libertate de deplasare in UE.
„Invazia” romaneasca, via maternitati
Potopul prognozat nu s-a materializat, poate nu inca, iar primii romani „intrati” in acea tara imediat dupa miezul noptii dintre ani s-au numarat si printre primii italieni nascuti in 2007… La Roma si la Torino, primii nascuti ai anului au fost doi romani: Davide, care a vazut lumina zilei la 23 de minute dupa miezul noptii, la maternitatea romana Sant'Eugenio, si Simone Tabarcea, nascut la Torino la zece minute dupa miezul noptii, la spitalul Maria Vittoria, la cateva sute de metri de piata unde romanii traitori la Torino celebrau intrarea tarii lor de origine in UE.
„La Stampa”, cotidian care apare la Torino, arunca, ieri, o privire ingrijorata asupra evolutiei demografice a acestui oras a carui populatie, in anii din urma, nu prea creste, nu prea scade Ð dar imbatraneste. In ciuda acestui fenomen, specialistul in demografie care a scris articolul se asteapta la o schimbare majora in compozitia populatiei torineze (si a Italiei in general), in sensul unei cresteri semnificative a ponderii locuitorilor proveniti din tarile est-europene. Deja odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei populatia torineza originara din alte tari ale Uniunii Europene „a crescut” in secunda in care ultima largire a UE a devenit realitate de la 5% la 35%.
