Dupa 16 ani de la evenimentele din decembrie 1989, noua Lege a Cultelor abia a trecut de Senat, urmand sa fie discutata in Camera Deputatilor, dupa vacanta parlamentara, in luna februarie. In situatia de acum, Romania este singura tara din Europa in care activitatea generala a cultelor este normata de vechea lege din 1948, ramasa de la regimul comunist, in circumstantele in care pana si in Republica Moldova noul proiect al legii cu privire la activitatea cultelor a fost adoptat in parlament. Dar si modul cum a trecut prin Senat proiectul romanesc al Legii libertatilor religioase este cu totul discutabil, tinand seama de faptul ca in sedinta respectiva, din 19 decembrie, senatorii actualei puteri au parasit sala, boicotand lucrarile, astfel incat, fiind ultima zi parlamentara de lucru din anul 2005, legea a fost promovata prin aprobare tacita, in forma initiala, propusa de Secretariatul de Stat pentru Culte, fara sa se tina seama de numeroasele amendamente formulate pe parcursul lucrarilor Senatului, nici de recomandarile si sugestiile Grupului pentru Drepturile Omului din Congresul SUA.
Se stie ca promulgarea noii Legi a libertatilor religioase a fost o prioritate a noului secretar de stat pentru Culte, Adrian Lemeni. Printr-o activitate intensa, intr-un timp record, dl Lemeni a finalizat proiectul noii legi si l-a inaintat Parlamentului Romaniei, la inceputul sesiunii din toamna anului trecut. Biserica Greco-Catolica a refuzat sa semneze acest proiect, sustinand ca se legifereaza furtul din 1948 (cand BRU a fost singurul cult din Romania interzis), in absenta unei referiri exprese la retrocedarea lacaselor confiscate de regimul comunist. Desi celelalte 16 culte au semnat proiectul, pe parcurs au adus numeroase amendamente, la fel ca si unii parlamentari, in timpul dezbaterilor din Senat.
La Chisinau, adoptarea de catre Parlament a proiectului legii cu privire la cultele religioase va permite reglementarea raporturilor dintre stat si culte, instituind principiul liberei adeziuni a credinciosilor la orice cult religios inregistrat, in conditiile in care inregistrarea cultelor va fi facuta de Ministerul Justitiei, in conformitate cu recomandarile Consiliului Europei. Deputatul Partidului Popular Crestin si Democrat Vlad Cubreacov (rapit timp de cateva luni de ortodocsii rusofili, dupa castigarea unui proces rasunator la CEDO impotriva statului si eliberat ulterior, in conditii neelucidate) este unul dintre autorii proiectului recent legiferat si apreciaza ca promulgarea noii legi va permite Republicii Moldova sa obtina suspendarea monitorizarii din partea Consiliului Europei pentru incalcarea libertatilor de constiinta si optiune religioasa.
