Saptamana trecuta a stat sub semnul recurgerii la "butonul nuclear": seful sectiei a II-a din cadrul DNA, Doru Florin Tulus, insarcinat cu investigarea dosarelor mai multor politicieni, a fost propus pentru revocare de Tudor Chiuariu. Data fiind adoptarea legii ANI privind monitorizarea averii elitelor, succesorul Monicai Macovei a sustinut veros ca noile vremuri necesita o mana mai forte. Ramane de vazut daca macar in urma acestui demers Bruxellesul se va trezi si va realiza un aspect irecuzabil – anume ca o lege, indiferent cat de buna ar fi ea, ramane lipsita de valoare atat timp cat cei aflati la putere nu o doresc aplicata in modul intentionat de initiatorii ei.
Guvernul a aratat ca poate fi de-a dreptul prezumtios. Iar in aceste conditii, este cu totul improbabil ca membrii sai sa considere, deocamdata, necesare serviciile lui Victor Alistar in fruntea ANI. Tariceanu a avut grija sa coopteze din timp unele personalitati ale societatii civile pentru a indulci intrucatva imaginea unei cabinet determinat a da ceasul inapoi pana la inceputurile anilor ’90. Marius Oprea, Stejarel Olaru si Renate Weber s-au plans deseori de legaturile lui Traian Basescu cu serviciile de informatii sau imperfectiunile reformelor initiate de Monica Macovei, preferand a trece cu vederea miscarea contrarevolutionara ce lua amploare pe culoarele Palatului Victoria. Alistar, una dintre dublurile mai netalentate ale domniilor lor, a criticat in repetate randuri rezultatele (ne)obtinute de Macovei, dar in rest nu a prea suflat vorbe multe despre demersurile distructive ale premierului. Functia de director executiv al Transparency International Romania a constituit pentru Alistar un paravan esential, dar si practic. Fire intriganta, pe parcursul ultimilor doi ani s-a opus in repetate randuri reformarii serviciului civic, recurgand la obiectiuni procedurale pentru a evita promovarea vreunui tanar talentat. Se impune intrebarea daca sefii sai de la Berlin vor fi realmente in necunostinta de cauza sau prefera sa ignore compromiterea, prin lamentabilul lor reprezentant de la Bucuresti, a reputatiei acestei organizatii dedicate monitorizarii coruptiei globale? Pana una-alta, fostul functionar de la Primaria Bucurestiului pare a avea cariera asigurata – cel putin in conditiile in care victoria ar reveni oligarhiei transpartinice.
Intentiile Guvernului sunt, de-acum, cat se poate de limpezi: in cazul in care Basescu reuseste sa revina la Cotroceni, va gasi o reforma judiciara facuta praf. Luna trecuta, noul ministru al Justitiei transmitea un semnal fara echivoc Bruxellesului, declarand ca prioritatea sa consta in crearea unei justitii centrate "pe problemele cetateanului, nu pe dorinta de a multumi Bruxellesul". A doua zi, cotidianul "Die Welt" titra: "Guvernul roman adopta tonuri critice la adresa comunitatii europene". Intr-un timp-record, Tudor Chiuariu a reusit sa aminteasca de acele personaje din suita domnitorilor fanarioti moldo-valahi ai secolului al XVIII-lea responsabile cu mentinerea asteptarilor populatiei la un nivel cat mai scazut. A efectuat, de altfel, un stagiu asemanator – in calitate de avocat al lui Relu Fenechiu, baron local sub papucul caruia regiunea are toate sansele sa perpetueze caracteristicile epocii fanariote.
Pentru Geoana si Tariceanu, perioada captivitatii babilonice a Romaniei a trecut, de-acum – "prin noi insine" se vor debarasa de jugul UE, urmandu-si destinul visat. In pofida incarcatei sale agende, Tariceanu a gasit timp pentru a primi solul neoficial al Kremlinului, Aleksandr Kondyakov – sosit tocmai in perioada preparativelor tacticii finale in vederea debarcarii lui Basescu. Cand presa a aflat de intalnire, neinspiratul Radu Stroe a declarat ca PNL discutase posibilitatea consilierii principalului partid de guvernamant din Romania de catre firma pe care o reprezenta rusul. In cele din urma, Crin Antonescu a trebuit sa dreaga cofeturile – la putine saptamani dupa ce Tudor Chiuariu le transmisese oficialilor UE sa nu-si mai bage nasul unde nu le fierbe oala. Antonescu a insistat interminabil asupra dedicarii inflexibile a liberalilor fata de Occident si valorile acestuia, uitand ca asemenea afirmatii se sustin eminamente prin fapte.
Prezentul romanesc este marcat de tentativa de resuscitare a unor institutii degenerate si corupte, utile exclusiv perpetuarii pseudodemocratiei denominate, cu 17 ani in urma, una "originala". Spre mentinerea ei, Tariceanu se poate orienta intr-o unica directie – anume catre Est.
Tom Gallagher este profesor la Universitatea Bradford din Marea Britanie
