La 10 septembrie 2007 la Tribunalul Buzau urmeaza sa se dezbata o cauza mai putin obisnuita: cea din dosarul nr. 1534/2006 prin care Academia Romana, prin Fundatia "Patrimoniu", a cerut revizuirea sentintei civile nr. 99/14 martie 1946, sentinta prin care Obstei Mosnenilor Buzoieni i se recunostea calitatea de forma juridica, perimetrul codevalmas mosnenesc si punerea in posesie a complexului silvic Penteleu. Acest dosar face obiectul unei dispute tot mai acerbe intre Academia Romana si Obstea Mosnenilor Buzoieni, miza fiind adjudecarea proprietatii a circa 30.000 hectare de padure. Avocatii Fundatiei "Patrimoniu" a Academiei Romane blocheaza pe aceasta cale dosarele de reconstituire si retrocedare a suprafetelor de padure intocmite de Obstea Mosnenilor depuse la Comisiile locale si apoi la instanta.
Conform declaratiilor lui Remus Posea, presedintele Obstii Mosnenilor Buzoieni, Fundatia "Patrimoniu" a reusit pentru moment, cu ajutorul judecatoarei Gavrila Maria Macrina, de la Judecatoria Patarlagele, stoparea tuturor proceselor initiate de Obste care se aflau pe rolul instantelor.
"Judecatoarea nu trebuia sa suspende dezbaterea dosarelor Obstii doar in baza simplei cereri de revizuire a sentintei din 1946, ci trebuia, in baza probatoriului, sa judece in continuare speta", sustine Remus Posea. Aceasta, pentru ca Academia Romana, de cand se afla in proces, evita o dezbatere pe fond, fiind constienta de vulnerabilitatea ei in fata Obstii, pe baza unui probatoriu "foarte subtire". Vreme de doi ani Academia Romana a afirmat ca va aduce o proba "zdrobitoare", respectiv recursul judecat al sentintei nr. 99/1946, prin care sa dovedeasca faptul ca familia Maican a fost repusa in drepturi. Fapt nepetrecut pana acum.
"Plimbarea in control" a boierilor prin 1699
Prin Hotararea nr. 826/21.06.2007, judecatoarea Gavrila Maria Macrina da un prim castig de cauza Academiei, pe baza unui act din 1851. Prin acest act, casa Ghika avea castig in procesul cu mosnenii buzoieni, dar castigul temporar de azi al Academiei este bazat "pe un truc juridic ingenios" pe care il descrie Remus Posea:
La 15 iunie 1699, domnitorul Constantin Brancoveanu (1688-1714) trimite patru boieri la Manastirea Viforita din Dambovita ca sa faca o imparteala locala de paduri. Intamplarea face ca si in judetul Buzau sa existe o localitate Viforita, iar pe de alta parte, timp de 152 de ani (pana in 1851), casa Ghika nu a pretins niciodata in acte ca ar fi proprietara complexului montan Penteleu, ci doar dreptul asupra "casariilor" (stanelor – n.n.) din zona. "Miracolul" juridic pentru Academie, sustine Remus Posea, consta in aparitia unui act semnat la aceeasi data de aceiasi patru boieri, prin care se facea "imparteala" in favoarea unor antecesori ai familiei domnitorului Ghika. "E greu de crezut ca tot la 15 iunie 1699 aceiasi patru boieri sa fie si la Manastirea Viforita din Dambovita, si la 300 km, pe muntele Penteleu din Buzau", sustine Posea. "Fie casa Ghika s-a folosit de aceeasi denumire, fie a plasmuit un document fals, dar Brancoveanu a trimis niste membri ai Divanului in control la Viforita Dambovita sa constate nereguli legate de cei patru boieri."
Academia profita acum de aceasta confuzie si justifica faptul ca la 1886 familia Maican cumpara de la Sofia Solomon – fosta Ghika, precum si de la stefan Boranescu drepturile indivize de codevalmas. In fapt, Maicanii deveneau codevalmasi cu mosnenii, fapt recunoscut de catre Ecaterina Maria Maican in actul de donatie din 1945 catre Academie. In act ea recunostea ca stapaneste in devalmasie cu mosnenii buzoieni. Dar, in aceeasi zi in care facea donatia catre Academie, tot Ecaterina Maria Maican vinde Societatii "Moroieni" intreaga masa lemnoasa si o treime din terenurile indivize!
Cine a fost Maican? Nu trebuie uitat nici faptul ca, la randul sau, colonelul Dumitru D. Maican, controversat functionar al Ministerului de Rasboiu, fiind insarcinat la inceputul secolului 20 cu inzestrarea armatei romane, a profitat si s-a "inzestrat" cu 24.000 de hectare de padure in zona Nehoiu-Buzau cu bani deturnati. Dupa un proces a fost exclus din minister si condamnat, dar a ramas cu proprietatile. A fost un straniu preambul al viitoarei celebre afaceri de coruptie "Skoda" din anii ‘30…
Castiga ultimul proprietar
Legile privind restituirea proprietatilor (18/1991 si 1/2000) mentioneaza faptul ca proprietatile se vor retroceda ultimului deposedat, in acest caz acesta fiind Obstea Mosnenilor Buzoieni prin sentinta civila nr. 99/1946. Academia Romana a facut cererea de revizuire a acestei sentinte pentru a recurge, in vederea retrocedarii, la acte mai vechi decat temeiul legal existent la 1946. Or, mosnenii buzoieni merg indarat cu inscrisuri doveditoare pana in 1543 ce atesta existenta acestor obsti.
Este de mentionat si faptul important ca nici o lege nu a permis ca in urma unor acte de vanzare-cumparare intre mosneni sau cu terti suprafetele de padure sa poata fi scoase din indiviziune. Chiar daca Academia Romana ar castiga o mica parte din suprafata de padure revendicata, ea tot in codevalmasie ar ramane. Aceasta in ciuda faptului ca decizia judecatoarei Gavrila Maria Macrina a permis Academiei drumul spre proprietate prin respingerea interventiei Obstii Mosnenilor Buzoieni in dosarul Academia Romana vs. Comisiile locale si cea judeteana de improprietariri. E un fapt nemaiintalnit ca pe aceeasi speta Academiei sa i se accepte interventia impotriva mosnenilor, iar acestora sa le-o interzica", spune avocatul Obstii, Angelo Florian. Paradoxal mai este si faptul, descris de avocatul Obstii, ca judecatoarea Gavrila obliga Comisiile locale si cea judeteana de reconstituire si retrocedare de proprietati sa emita un singur titlu de proprietate in favoarea Fundatiei "Patrimoniu" al Academiei – si nu a Academiei ca institutie potential beneficiara. Aceasta insemna si deturnarea suprafetelor de padure in folosul catorva "initiati". Fundatia "Patrimoniu" cere o "indreptare materiala" abia la 20 de zile dupa primirea sentintei si la cinci zile dupa recursul cerut de Comisii si de Obstea Mosnenilor.
Pozitia Fundatiei "Patrimoniu" a Academiei Romane
Contactat de catre Romania Libera, presedintele executiv al fundatiei, Alexandru Bogdan, ne-a declarat ca "este adevarat ca suntem in proces cu dansii, dar noi am dorit o rezolvare administrativa conform unei idei proprii, dar am fost impinsi spre o solutie juridica. Legea actuala romaneasca prevede posibilitatea ca acolo unde sunt destule terenuri libere – nu e cazul la cele arabile, dar la paduri, sigur, da – sa se poata atribui si celor care solicita pe baze legale, pe langa cei deposedati abuziv. E si cazul nostru, si eu, personal, am fost la primarii din Nehoiu, Gura Teghii, si de la celelalte comune, dar si la Prefectura si le-am expus in detaliu aceasta posibilitate legala.
Am o consideratie deosebita pentru Obstea Mosnenilor Buzoieni, dar acum asta e situatia, ne judecam".
Pe de alta parte, secretarul general al Academiei Romane, acad. Ioan Paun Otiman, ne-a declarat: "E vorba de donatia de 30.000 de hectare, din care 18.000 propriu-zis de padure pe care Academia le-a avut pana in 1948 cand, printr-o decizie a Consiliului de Ministri, acestea au fost luate in folosinta – nu confiscate – de statul roman de atunci. Noi am avut acolo exploatare, intretinere, ocoale silvice… La 10 septembrie asteptam ca, dupa ce am castigat la Judecatoria Patarlagele, Tribunalul Buzau sa confirme aceasta sentinta si sa castigam practic si recursul".
Un latifundiar prosper – Academia Romana
Demersurile pentru recuperarea averilor interbelice de catre Academia Romana au fost demarate de fostul presedinte Eugen Simion cu mai multi ani in urma si sunt continuate de actualul presedinte, Ionel Haiduc. Dincolo de lupta pentru asa-numita mostenire a lui Dumitru Maican, de 24.000 de hectare in zona Nehoiu-Gura Teghii, institutia "nemuritorilor" mai detine:
» 33% din Fundatia Elias, la care se adauga 10% din beneficiile directe;
» 5000 de hectare de teren arabil in judetul Calarasi;
» 10.000 de hectare de teren in restul tarii;
» cladirea Bibliotecii Municipiului Bucuresti;
» trei imobile din zona Piata Amzei (domeniul Bratianu);
» 50 de hectare donate de acad. Dan Berindei;
» administreaza, cu incasari Observatorul Astronomic, Rezervatia Nationala Retezat, Observatorul Geodinamic Caldarusani, Biblioteca Academiei, institutii diverse cu servicii contra cost.
Recent, Academia a recuperat 33 de hectare in intravilanul orasului Constanta, foste ale familiei Campineanu (dosar 3080/212/2006).
Academia mai are in revendicare 57 de imobile in Bucuresti (intre care si Sala Dales) si peste 50 de imobile in tara, mai ales la Sinaia si pe Valea Prahovei.
"Era o avere considerabila, fiindca pe langa terenurile agricole erau cele urbane, si apoi titlurile si actiunile care nu s-au luat in consideratie", spunea vicepresedintele Dan Berindei (martie 2007).
Vorbim deci de o Academie foarte bogata, ale carei "active" se vor inmulti in viitorul apropiat.
Legat de Academia Romana mai exista extrem de controversata trecere in patrimoniul ei, de la Ministerul Apararii Nationale, a Policlinicii nr. 19 Elias, ale carei terenuri sunt revendicate de catre fostii proprietari, caz asupra caruia vom reveni.
