În amenajările care implică lucrări de anvergură mai mare, fie că este vorba de o locuinţă nouă sau de renovări, deosebit de important este existenţa unui proiect. În general, proprietarii se concentrează în principal pe proiectul de arhitectură a casei, deseori proiectul de interior fiind considerat mai puţin important. Exemplele pe care le vom da demonstrează că succesul unei amenajări de interior ţine foarte mult de existenţa unui proiect, a unei analize a arhitectului sau designerului privind necesităţile familiei şi a personalităţii membrilor.
Primul exemplu se referă la o casă proiectată pentru o familie tânără, modernă, ce şi-a dorit un spaţiu în care să se relaxeze şi să se simtă confortabil. Reuşita proiectului a constat tocmai în premisele acestuia: beneficiarii au apelat la o întreagă echipă de arhitecţi, specializaţi în proiectare şi amenajări interioare. Încă din stadiul de proiectare, când casa era doar o reţea de linii pe hârtie, deja se trasau primele idei pentru conceptul interior; de fapt, amenajarea spaţiilor s-a petrecut o dată cu crearea lor, astfel încât orice detaliu din această casă şi-a găsit locul în compoziţia finală.
Simplitatea formelor şi a materialelor, paleta cromatică restrânsă au stat la baza conceptului, fiind folosite pentru a da un sentiment de unitate şi pentru a pune în valoare calitătile inerente ale spaţiului. E vorba de spaţii ample, fluide, ce comunică unele cu altele prin deschideri de dimensiuni generoase, gândite de la început să fie simple, neaglomerate, punându-se accent pe funcţionalitate şi ergonomie, dar în acelaşi timp elegante. Totul a fost gândit astfel încât rezultatul final să oglindească în cele mai mici detalii gusturile şi personalitatea proprietarilor.
Amenajare cu o cameră de copil la etaj
Casa, proiectată pe două niveluri, este structurată în două zone clare: la parter, zona de zi ce cuprinde un living de dimensiuni mari, diningul, bucătăria, un birou, o baie şi zonă tehnică, în timp ce zona de noapte se regăseşte la nivelul superior al casei, cuprinzând trei dormitoare, două băi şi trei dressinguri.
Livingul, de departe cel mai amplu spaţiu al casei, se desfăşoară pe două niveluri şi este acoperit parţial de o supantă (platformă construită în incintă, pe un nivel intermediar, între două etaje, desfăşurată pe o parte din suprafaţa incintei n.r.), ce oferă ocazia unei vederi panoramice atât asupra livingului, cât şi a grădinii. Acesta adăposteşte zona de luat masa, comunicând în acelaşi timp cu bucătăria prin panouri de sticlă de dimensiuni generoase. Contrastul dintre pereţii albi şi pardoseala din nuc este îmblânzit de nuanţele de bej ale mobilierului. În faţa celor două canapele se desfăşoară biblioteca – o compoziţie neutră, albă, ce conţine zona tv şi audio a casei.
Diningul, ce uneşte de fapt zona de living cu bucătăria, este poziţionat central în spaţiul parterului. O masă din lemn, de dimensiuni generoase, având în jurul ei opt scaune confortabile, din acelaşi material cu cel al canapelelor, este aşezată în zona şemineului. Deasupra lui coboară din tavan, pe o lungime considerabilă, o lampă albă cu interiorul colorat într-un portocaliu aprins ce rezonează cu celelalte accente de culoare din spaţiu: câteva perne decorative aruncate pe canapele.
Bucătăria, simplă, modernă, ergonomică, în tonuri de maro şi bej (blaturile din piatră), se deschide către living prin uşile de dimensiuni mari din lemn masiv şi sticlă. Scaunele din zona insulei sunt elemente de legătură cu celelalte accente de culoare din spaţiu.
Zona livingului se separă de celelalte spaţii printr-un singur element: pardoseala; în timp ce în living pardoseala este acoperită cu un parchet de nuc, în restul spaţiilor s-a optat pentru travertin, montat din plăci mari, doar în zona bucătăriei fiind inserate câteva elemente de mozaic din acelaşi material.
Din living se accede la nivelul superior pe o scară spectaculoasă, îmbrăcată în lemn masiv, a cărei balustradă din sticlă, aproape insesizabilă, a fost montată din motive de siguranţă (existenţa unui copil). Traversând supanta, în timp ce poţi admira grădina prin ferestrele imense, ajungi în zona de noapte unde se află trei dormitoare – unul matrimonial, un dormitor pentru copil şi un dormitor de oaspeţi, fiecare cu câte un dressing.
Dormitoarele au fost gândite în aceeaşi linie cu restul spaţiilor: pereţi albi, contrastând cu pardoseala închisă de nuc, mobilier simplu, rafinat, ergonomic. Camerele sunt dominate de paturi de dimensiuni generoase, în tonuri de bej. Covoare plăcute la atingere acoperă parchetul. Lumina este filtrată de perdele albe, din mătase. Doar camera copilului a fost tratată diferit: nuanţe pastelate de albastru se armonizează cu nuanţe de bej.
În timp ce baia matrimonială este neutră din punct de vedere cromatic (o împletire armonioasă dată de tonurile de bej ale travertinului şi nuanţele mobilierului), în baia copilului s-a optat pentru un joc viu de culori. Peretele principal a fost tratat ca o tablă de şah prin nuanţe de galben şi portocaliu.
Proiectul pe care îl prezentăm a fost realizat de către arhitecţii Diana Stere şi Cristian Oprea tel.: 0744.776.499.
Redecorare cu stil
Este vorba despre o vilă nouă, foarte spaţioasă şi luminoasă din nordul Bucureştiului. Proprietarii aveau majoritatea mobilierului, dar nu exista un echilibru, un stil şi nici sentimentul de căldură. Iniţial şemineul se pierdea în spaţiu, nu era un punct de atracţie, deşi proprietarilor le face plăcere să-l folosească iarna. Schimbându-i aspectul şi adăugând o oglindă, acesta a devenit un element de rezistenţă. Creează un echilibru foarte bun cu un tablou imens făcut la comandă care este pe peretele opus. Proprietarilor le plăcea şemineul – îl făcuseră de curând după gustul lor. Când s-a discutat în detaliu despre ceea ce îşi imaginau pentru acel living, designerul a aflat că doreau un spaţiu elegant şi atunci li s-a arătat ce este esenţial, şi anume, schimbarea şemineului. Metalul fusese făcut la comandă, astfel încât o condiţie a fost să se păstreze toate piesele de metal şi să fie integrate în noul design al şemineului. Astfel, a fost necesar ca toată piatra să fie dată jos iar şemineul reconstruit. Fotografiile redau interiorul înainte şi după redecorare. Redecorarea a fost concepută de designer Ramona Pintea (tel.: 0728.968.172)
Recompartimentarea unei garsoniere
Să faci în aşa fel încât un spaţiu mic să devină cu adevărat funcţional este o reală provocare. Mai cu seamă dacă el trebuie să servească tuturor activităţilor zilnice, să fie confortabil şi, nu în ultimul rând, estetic. Designerul Cristina Darie-Chirilă (tel.: 0725.639.650) s-a ocupat de un astfel de proiect şi ne explică cum a valorificat şi exploatat suprafaţa unei garsoniere.
Recompartimentarea spaţiului a adus mai multe beneficii locuinţei. În primul rând, a crescut aportul de lumină naturală, prin eliminarea peretelui dintre bucătărie şi cameră. În acest scop, am desfiinţat nişa în care era amplasat patul, rezultând un spaţiu deschis, mai aerisit.
Din punct de vedere cromatic, am mers pe culori deschise atât în privinţa parchetului şi a uşilor, cât şi a mobilierului. Este vorba despre alb şi crem, care oferă un plus de luminozitate. Pentru a nu încărca foarte mult atmosfera, am colorat un singur perete într-o nuanţă deschisă de verde-oliv, nuanţă ce se regăseşte la covor şi decoraţiuni. Tonurile neutre creează un ambient plăcut, cald şi prietenos.
O altă zonă foarte funcţională în această garsonieră este dulapul. Creat special pentru a masca o grindă inestetică, el completează spaţiul fără a părea masiv şi acoperă nevoile beneficiarului de depozitare a hainelor.
Recompartimentând spaţiul, s-a obţinut şi o bucătărie cu suficiente locuri de depozitare, foarte funcţională, în care este inclusă şi maşina de spălat rufe. Prin desfiinţarea uşii de la bucătărie am putut proiecta o amenajare în formă de „U”, deschisă, cu o zonă minimală de bar, ce are rol de loc de luat masa. Am optat pentru un frigider încorporat pentru a păstra unitatea spaţiului şi am decorat laterala acestuia cu tablouri în nuanţele de verde ce se regăsesc peste tot în locuinţă. Debaraua ce deservea mica bucătărie a fost desfiinţată şi inclusă în baie. A rezultat astfel un spaţiu mai amplu, ce a permis montarea unei cabine de duş. Pentru a degaja intrarea în baie, poziţia chiuvetei a fost şi ea modificată.
