Romii fac cel puţin cinci copii, nu au auzit în viaţa lor de contracepţie şi trăiesc întotdeauna din ajutoarele sociale – aceste etichete false circulă în societatea românească. Totuşi, potrivit unui studiu realizat în 2012 de Agenţia „Împreună”, romii ar trebui să fie priviţi ca un motor de dezvoltare al comunităţii, în loc de o problemă a autorităţilor sau asistaţi social.
După ce, la începutul anului, autorităţile s-au confruntat cu scandalul sterilizării femeilor rome, la propunerea unei grupări naţionaliste din Timişoara, susţinută de consilierul local liberal din Alba Iulia, Rareş Buglea, studiul „Romii din România, de la ţapi ispăşitori la motor de dezvoltare” arată că, de fapt, femeile de etnie romă au început să fie angajate cu carte de muncă şi că fac, în medie, sub doi copii.
Totodată, şi precepţia românilor despre romi este, în continuare, negativă: 62% dintre etnicii neromi consideră că romii sunt hoţi, leneşi şi agresivi, conform datelor Agenţiei „Împreună”. Pe de altă parte, 14% dintre români considerau, în 2012, că romii sunt discriminaţi în foarte mare măsură în România, conform unui sondaj dat publicităţii în aprilie, de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Atunci, românii intervievaţi au indicat că romii sunt uniţi (în proporţie de 64%), dar şi leneşi (46% dintre respondenţi consideră acest lucru) şi agresivi (în proporţie de 45%).
Citeşte şi Drăghici: Strategia romilor a fost făcută „la mişto”, iar banii europeni „se ciordesc”
Femeile rome nasc mai puţin de doi copii
Dacă, în 1992, o femeie de etnie romă avea, în medie, peste 2,35 copii, în 2012, media copiilor s-a modificat la 1,74, a explicat, luni, coordonatoarea studiului efectuat de Agenţia „Împreună”, Ana Ivasiuc, în cadrul unei conferinţe de presă.
Şi vârsta la care o femeie din comunitatea romă naşte primul copil s-a schimbat: dacă, în 2002, aproximativ 37% dintre femei deveneau mame înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, în 2012, numărul mamelor minore a scăzut cu 5%.
Citeşte şi CONTROVERSĂ. Cât de bine o duc romii în România
Totodată, numărul femeilor rome care cunosc şi folosesc mijloace de contracepţie a crescut cu 150% în ultimii 10 ani şi numai 6,5% dintre femei nu au auzit niciodată de contraceptive în 2012. Astfel, creşterea vârstei la prima naştere duce la disponibilitatea tinerilor romi de a investi în propria dezvoltare, ceea ce duce la ridicarea nivelului de trai, a explicat Ana Ivasiuc.
În luna ianuarie, o grupare extremistă din Timişoara a promis câte 300 de lei femeilor din comunitatea romă care se sterilizează, iscând un scandal în urma căruia liderul organizaţiei de tineret a PNL şi-a dat demisia din funcţie, pentru că a susţinut, la rândul lui, propunerile organizaţiei. „Naţionaliştii Autonomi” au scris, pe site-ul asociaţiei, că „dacă (femeile rome, n.red.) nu-şi pot educa progeniturile pentru a nu mai fi o povară a societăţii româneşti, noi le oferim GARANTAT 300 de lei pentru operaţia de sterilizare voluntară efectuată în anul 2013”.
Citeşte şiNou SCANDAL cu STERLIZAREA FEMEILOR ROME. Liderul Tineretului Liberal din Alba şi-a dat DEMISIA
Femeile rome au devenit independente
Totodată, în ultimii 15 ani, a crescut numărul femeilor rome angajate formal pe piaţa muncii (angajate legal, cu carte de muncă – conform datelor Institutului Naţional de Statistică, rata de ocupare pe piaţa muncii a femeilor rome este de aproximativ 40%, iar a bărbaţilor romi, de 51,8%): aproximativ două treimi dintre femeile rome active lucrează legal, ceea ce înseamnă o modificare la nivelul distribuirii resurselor în familia romă – probabilitatea ca o femeie să investească în educaţia copiilor ei creşte, iar fiicele ei vor fi tratate egal cu băieţii.
Citeşte şi László Andor: Incluziunea romilor trebuie văzută ca o investiţie, nu ca un cost
În plus, o femeie angajată cu carte de muncă va avea, la pensionare, venituri proprii, ceea ce încurajează, încă o dată, tinerii romi să investească în educaţia copiilor lor, a mai explicat coordonatoarea studiului derulat de Agenţia „Împreună”. Independenţa economică a femeilor de etnie romă (considerate, alături de copiii romi, printre cele mai vulnerabile categorii sociale din România) duce la scăderea vulnerabilităţii şi la creşterea stimei de sine a membrelor comunităţii.
Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 1025 de respondenţi din comunitatea romă şi 1025 de respondenţi neromi.
Citeşte şi Câmpeanu: Soluţia găsită de Franţa, de a le da bani romilor ca să revină acasă, nu va da rezultate
Studiul privind evoluţia comunităţii rome în ultimii 15 ani a fost lansat luni, în cadrul conferinţei „Strategii de incluziune a romilor – de la intenţii bune la rezultate reale”, organizată de Reprezentanţa Naţiunilor Unite în România şi Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
În cadrul conferinţei, autorităţile române, reprezentanţi ai Ministerului Muncii, ai Ministerului Fondurilor Europene, ai Comisiei Europene şi ai societăţii civile au discutat despre modificările care vor fi aduse Strategiei Naţionale de Incluziune a Romilor.
