În vreme ce nave militare americane cu echipament din cel mai sofisticat, însoțite de fregate și vase pline cu soldați din statele NATO, pretindeau că se bat cu un inamic nenominalizat în Marea Neagră, Rusia și China făceau același joc în Marea Baltică. Tot săptămâna trecută, în România au venit 25.000 de militari din 22 de state aliate, împreună cu 3.000 de mijloace de transport, incluzând aeronave și elicoptere de luptă, pentru a participa la un scenariu fictiv, care prevedea eliberarea unei porțiuni din teritoriul țării, ocupat de o forță ostilă.
Exercițiile militare supradimensionate ale NATO care au loc în statele foste comuniste aflate la granițele Uniunii Europene au ca scop să ne facă să ne simțim mai siguri și să descurajeze Rusia. Acoperiți de umbrela Alianței Nord-Atlantice, românii au devenit mai moderați, continuă să se teamă de ruși, dar a scăzut preocuparea politică față de inamicul tradițional: Ungaria și minoritatea maghiară din Transilvania. Cu excepția anilor electorali, în care este exploatat naționalismul, între cele două părți domnesc o liniște de suprafață și o monitorizare reciprocă pe orizontală și pe verticală, pentru a ști fiecare, în orice moment, ce pregătește celălalt.
Vecinătatea din NATO și UE nu a pus capăt rivalității cu Ungaria, dar românii au înțeles, poate, în cele din urmă, că pericolul nu vine niciodată dinspre Vest. În istoria României, valurile civilizaționale au venit dinspre Occident, iar ocupațiile dinspre Răsărit. De aceea, bazele militare americane sunt binevenite aici, spre deosebire de Bulgaria, care nu le-a dorit niciodată. Cheltuielile cu rachete Patriot, cu avioanele militare, cu elicopterele de atac nu-i enervează pe români, spre deosebire de mulți occidentali, care consideră că sunt niște cumpărături de lux, într-o lume care cunoaște cea mai îndelungată perioadă de bunăstare și pace.
La marginea Europei, exercițiile militare NATO par să aibă, însă, efect contrar. Strategii vestici mizează pe intimidarea Marelui Urs, dar ursul când este zgândărit răspunde agresiv. Și Rusia, în loc să stea în banca ei, să-și facă temele și să ceară spășită ridicarea sancțiunilor, răspunde cu aceeași monedă. Înarmările cresc de ambele părți. Rușii au adus în Marea Neagră trei submarine greu detectabile, purtătoare de rachete de croazieră, și urmează să mai aducă trei până la finele anului. Zilnic avioanele militare rusești vin spre granița NATO de pe Marea Neagră și de pe Baltica. La Kaliningrad au fost (re)instalate rachete capabile să poarte focoase nucleare. Exclava rusească situată între Lituania și Polonia este un vechi oraș prusac, Königsberg, locul în care s-a născut, a trăit și a murit Immanuel Kant, autorul tratatului „Despre pacea perpetuă“ (1795), în care descrie principiile filosofice ale dreptului internațional și demonstrează că pacea între state poate fi păstrată doar prin interzicerea pregătirilor de război.
Rusia a ocupat Crimeea și i-a instigat pe pro-rușii din estul Ucrainei, folosește diverse instrumente, secrete sau aflate la vedere, dar neluate în seamă, pentru a-și recăpăta influența în fostele țări comuniste și, potrivit expertului militar de la Moscova Pavel Felgenhauer, citat de Radio Europa Liberă, scopul principal al Rusiei este să readucă toate republicile post-sovietice pe orbita sa și „să stabilească de facto o a doua frontieră sovietică, în sens militar“. Principiile lui Kant privind „pacea eternă“ nu pot fi aplicate câtă vreme idealul de „unificare juridică a umanității“ nu este atins. Or, Rusia, care a furat Crimeea de la Ucraina, nu poate fi văzută altfel decât ca un agresor perpetuu.
