Instanţa supremă arată, în motivarea deciziei prin care a respins solicitarea DNA de a da interdicţie să părăsească ţara inculpaţilor din dosarul transferurilor, că probatoriul procurorului s-a axat doar pe materiale de presă, fără a fi verificată veridicitatea informaţiilor din acestea, informează Mediafax.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dat publicităţii, vineri, motivarea hotărârii din dosarul transferurilor prin care a respins ca neîntemeiată cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de stabilire a interdicţiei de a părăsi ţara în cazul celor opt oameni din fotbalul românesc judecaţi în această cauză.
Judecătorii ICCJ arată că, „în primul rând, se constată că parchetul a înţeles să-şi susţină toate argumentele invocate prin diverse titluri de articole din presă sau emisiuni TV, indicând mai multe site-uri web unde acestea ar putea fi consultate de către Înalta Curte, fără a verifica în nici un fel veridicitatea informaţiilor pe care aceste materiale le conţin”.
„În aceste condiţii şi având în vedere că luarea oricărei măsuri într-o cauză nu poate fi fundamentată decât pe probatoriul administrat de către organul judiciar, Înalta Curte va analiza motivele învederate de către parchet exclusiv pe baza actelor aflate la dosar”, notează instanţa, în motivare.
În acest sens, arată judecătorii în documentul citat, „se constată că niciunul dintre temeiurile arătate în cerere nu susţine concluzia necesităţii luării faţă de inculpaţi a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara”.
Mai mult, se spune în motivare, în ceea ce îi priveşte pe Gheorghe Popescu şi Mihai Stoica, „cererea nu este motivată în niciun fel, întrucât existenţa unor mijloace financiare care să le permită părăsirea teritoriului ţării nu poate constitui un argument care să fie analizat de către instanţă pentru luarea unei măsuri restrictive de libertate”.
„Împrejurarea că o parte din inculpaţi şi-ar fi exprimat public nemulţumirea faţă de soluţia de condamnare nu reprezintă, în opinia Înaltei Curţi, un indiciu că inculpaţii se vor sustrage de la judecarea cauzei, iar prezenţa acestora încă de la primul termen de judecată (deşi acesta a fost preschimbat), dar şi la termenul stabilit pentru soluţionarea prezentei cereri, vine să infirme această variantă susţinută de către parchet. Dacă Ministerul Public consideră că aceste declaraţii ale inculpaţilor depăşesc limitele admisibile ale libertăţii de exprimare, poate aprecia asupra incidenţei altor dispoziţii legale care sancţionează un atare comportament”, afirmă instanţa, în documentul citat.
Pe de altă parte, se mai arată în motivare, „în actualul stadiu procesual, buna desfăşurare a procesului penal nu implică, în mod obligatoriu, prezenţa inculpaţilor, în condiţiile în care în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 38511 alin. I1 C.proc.pen., iar verificarea hotărârii se face în limitele art. 38514 C.proc.pen., astfel că nu se justifică luarea unei măsuri preventive numai pentru asigurarea prezenţei recurenţilor”.
„În ceea ce priveşte faptul că inculpaţii Borcea Cristian, Copos Gheorghe şi Pădureanu Jean ar fi început să-şi înstrăineze o parte din bunuri, pe lângă lipsa oricăror dovezi în acest sens, înalta Curte apreciază că, şi în condiţiile în care susţinerile ar fi reale, aceasta nu justifică formularea unei cereri de luare a unei măsuri restrictive de libertate, ci eventual de instituire de măsuri asigurătorii, niciuna dintre obligaţiile şi măsurile care ar putea fi impuse conform art. 145 alin. I1 şi alin. I2 C.proc.pen., neputând împiedica inculpaţii să facă acte de dispoziţie cu privire la bunurile pe care le deţin”, se mai spune în motivare.
Referitor la faptul că George Copos şi Jean Pădureanu au făcut cereri de intrare în insolvenţă a societăţilor Fotbal Club Rapid şi Asociaţia Club Fotbal Gloria 1922 Bistriţa, ICCJ reţine că aceştia „nu au făcut altceva decât să se conformeze dispoziţiilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, art. 27, obligând debitorul aliat în stare de insolvenţă să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor legii, în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă”.
Tot în motivare, judecătorii fac referire şi la întâlnirea inculpaţilor din dosar la care aceştia ar fi discutat un „plan” de a fugi din ţară. „În fine, în ceea ce priveşte întâlnirea dintre inculpaţi, apărătorii acestora şi diverse alte persoane, Înalta Curte constată că nu există nici măcar un indiciu care să susţină concluziile procurorului, care «bănuieşte» că inculpaţii ar fi plănuit părăsirea teritoriului ţării, ipoteza expusă de parchet fiind şi total neplauzibilă (mai mulţi inculpaţi discută public, în holul unui hotel, de faţă cu mai multe persoane, despre părăsirea ţării pentru a se sustrage de la judecată)”, conchide instanţa.
La termenul din 5 martie al dosarului transferurilor, şapte dintre cei opt oameni de fotbal inculpaţi, respectiv George Copos, Gigi Neţoiu, Gheorghe Popescu, Mihai Stoica, Cristi Borcea, Victor Becali şi Jean Pădureanu, au arătat că vor să dea declaraţii în faza judecării recursului în acest caz, în vreme ce Ioan Becali le-a spus magistraţilor că se prevalează de dreptul la tăcere.
În 19 februarie, ICCJ a respins cererea DNA privind aplicarea interdicţiei de a nu părăsi ţara pentru cei opt oameni de fotbal judecaţi în dosarul transferurilor de jucători. Decizia poate fi contestată la completul de cinci judecători al instanţei supreme.
DNA a cerut interdicţie de a părăsi ţara în cazul celor opt inculpaţi motivând, printre altele, că aceştia au început să înstrăineze bunurile pe care le deţin sau să facă cereri de intrare în insolvenţă a cluburilor de fotbal.
Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători. Decizia a fost contestată de procurorii DNA la Curtea de Apel Bucureşti, care, în 12 noiembrie 2012, i-a condamnat pe toţi cei opt oameni de fotbal la pedepse cu închisoarea, cu suspendare sau cu executare.
Inculpaţii au contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti la instanţa supremă, care va da o sentinţă definitivă în acest dosar.
Cei opt oameni de fotbal au fost deferiţi justiţiei în 2 octombrie 2008, de către procurorii anticorupţie, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.
Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca – realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB. Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea – de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.
