Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât irevocabil că sunt inadmisibile acţiunile în acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit în natură şi pentru care se prevăd măsuri reparatorii prin Titlul VII al Legii 247/2005, îndreptate împotriva statului, scrie Mediafax.
ICCJ a admis, luni, recursurile în interesul legii (RIL) formulate de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, ICCJ a stabilit că în acţiunile întemeiate pe dispoziţiile art.26 alin.3 din Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, prin care se solicită obligarea statului român să acorde despăgubiri băneşti pentru casele naţionalizate, statul român nu are calitate procesuală pasivă. (Calitatea procesuală constă în identitatea între persoana reclamantului şi cel care este titular al dreptului, precum şi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecăţii; prima poartă denumirea de calitate procesuala activă, iar cea de-a doua – calitate procesuală pasivă-n.r.).
Totodată, ICCJ a stabilit că sunt inadmisibile acţiunile în acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit în natură şi pentru care se prevăd măsuri reparatorii prin Titlul VII al Legii 247/2005, îndreptate direct împotriva statului român, întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun, ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi ale art. 13 din această Convenţie.
Decizia ICCJ, dată în 14 noiembrie 2011, este obligatorie, potrivit articolului 3.307, alineatul 4, din Codul de procedură civilă.
În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la “calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice în cererile având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit în natură şi pentru care se prevăd măsuri reparatorii prin Titlul VII al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente”, explică procurorul general al României în recursul în interesul legii înaintat ICCJ, în 13 septembrie 2011, şi soluţionat luni.
În urma verificării jurisprudenţei la nivelul întregii ţări, spune sursa citată, s-a constatat că instanţele au fost învestite cu soluţionarea unor cereri prin care reclamanţii solicitau, fie în cadrul soluţionării contestaţiei formulate în temeiul Legii 10/2001, fie direct, pe calea unei acţiuni distincte, obligarea Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice la plata despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv şi pentru care Titlul VII al Legii nr. 247/2005 prevede o procedură pentru obţinerea măsurilor reparatorii prin echivalent.
În prima situaţie, acţiunile au avut o natură mixtă, fiind formulate în contradictoriu atât cu unitatea notificată ( Primărie, Consiliul Local, etc.), cât şi cu Statul prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitându-se printr-un capăt de cerere, anularea dispoziţiei emise prin care se constata dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent sau obligarea entităţilor notificate la emiterea unor astfel de dispoziţii, după caz, iar printr-un alt capăt de cerere, obligarea Statului la acordarea despăgubirilor pentru imobilele în litigiu, preluate abuziv şi imposibil de restituit în natură.
În cea de-a doua situaţie, acţiunile au fost formulate direct, împotriva Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, distinct de procedura prevăzută de Legea nr.10/2001, respectiv de Legea nr. 247/2005, solicitându-se de la acest pârât despăgubiri pentru imobile preluate abuziv ce nu puteau fi restituite în natură. Ca temei de drept au fost invocate dispoziţiile art.480 din Codul civil şi art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În soluţionarea tuturor acestor cauze, practica judiciară este neunitară, referitor la calitatea procesuală pasivă a statului român prin Ministerul Finanţelor Publice şi, implicit, la obligarea acestuia la plata despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv care nu pot fi restituite în natură şi care intră sub incidenţa Titlului VII din Legea 247/2005.
Astfel, s-a solicitat ICCJ pronunţarea unei decizii în această chestiune de drept.
