Lansat în vremea ministeriatului lui Radu Berceanu ca o legătură rapidă a Bucureştiului cu Aeroportul Otopeni, trenul „Henri Coandă Expres” s-a transformat într-un personal care preia puţinii călători de la halta din mijlocul câmpului. Călătoria „rapidă” de la aeroport la Gara de Nord durează o oră şi jumătate, iar strănii cu trollere li se alătură pasagerilor cu paporniţe şi mirosind a usturoi.
Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a repus recent pe tapet, într-o emisiune televizată, problema realizării unei legături feroviare directe – fie ea subterană, adică metrou, fie pe la suprafaţă, în speţă tren – între Bucureşti şi Aeroportul Otopeni.
Proiectul ar fi cu atât mai necesar cu cât se apropie anul 2020, când România ar trebui să găzduiască patru meciuri din turneul final al Campionatului European de Fotbal. Bucureştiul nu are, până în acest moment, o legătură feroviară directă cu Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, aşa cum au solicitat imperativ oficialii UEFA. România liberă vă propune o radiografie a situaţiei existente, dar şi a posibilelor soluţii ieftine de a realiza această legătură.
De la autocar la microbuz, de la expres la personal
Primul tren „Henri Coandă Expres” a circulat pe data de 4 martie 2009, de la Gara de Nord la P.O. (punct oprire) Aeroport, un peron construit cu costuri minime pe linia ferată existentă ce leagă Bucureştiul de Urziceni şi, mai departe, spre Galaţi. De aici, călătorii erau preluaţi cu un autocar şi duşi până la terminalul Plecări al aerogării. Garnitura circula fără oprire între Gara de Nord şi P.O. Aeroport, distanţa de 28 km fiind străbătută în mai puţin de jumătate de oră. Practic, în 35 de minute ajungeai de la gară la aeroport. Un record pentru acea perioadă, când traficul de pe DN1 era dat peste cap de construcţia pasajelor supraterane, care părea să nu se mai isprăvească.
De atunci, au trecut şapte ani (s-au împlinit vineri), iar conexiunea feroviară, în loc să fie îmbunătăţită, a mers din mai rău în mai rău. Am vrut să văd la faţa locului care este situaţia, aşa că am luat de la aeroport trenul spre Gara de Nord. Doamna de la casa de bilete CFR amplasată la terminalul Sosiri din incinta aerogării mi-a explicat încă de la bun început că voi face ceva vreme pe drum. Am spus că nu mă interesează şi mi-a eliberat biletul, care a costat 7,55 lei – 4 lei călătoria propriu-zisă cu trenul şi 3,55 lei transferul de la aerogară la haltă.
De ani buni, autocarul care făcea trasferul aeroport-halta CFR s-a transformat într-un simplu microbuz. Dacă se nimeresc mai mulţi muşterii şi au şi ceva bagaje, lucrurile se complică, pentru că spaţiul este limitat. Nu a fost cazul de această dată, deoarece eram singurul client. Microbuzul trebuia să plece la ora 12.32, în realitate a venit abia la 12,37. Nicio problemă, pentru că trenul sosea abia la 13,07, iar pe peronul haltei am ajuns cu vreo 20 de minute mai devreme. Aici, o imagine dezolantă – dincolo de pustietate, scaunele au fost vandalizate, pe copertină a apărut ceva grafitti, iar pe marginea căii ferate erau mormane de gunoaie.
Trenul, de tip Siemens Desiro (conoscut românilor ca „Săgeata Albastră”) a venit la ora stabilită. În garnitură, un miros de brânză telemea şi usturoi, iar pe lângă scaune era plin de paporniţe de rafie. Deh, de fapt era vorba de personalul (Regio, pe stil nou) Urziceni – Bucureşti Nord. De aici şi până în Gara de Nord, trenul a făcut aproape o oră, pentru că a oprit în mai toate haltele de pe traseu – Odăile, Mogoşoaia, Chitila, P.O. Carpaţi ş.a.m.d. În total, cinci opriri intermediare. În plus, starea liniei este extrem de proastă, cu numeroase restricţii de viteză, ceea ce face ca durata călătoriei să fie şi mai mare.
1,5 călători pe trenul de aeroport
Că legătura nu este nici pe departe atractivă se poate vedea şi din statisticile furnizate, la cerere României libere, de CFR Călători. „În 2015, spre/dinspre Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni au călatorit în medie, în fiecare zi, 36 de pasageri”, au precizat oficialii societăţii feroviare de stat. Dacă luăm în calcul faptul că zilnic pe această rută circulă (dus-întors) 24 de garnituri, rezultă o medie de 1,5 călători pe tren! Spre sau dinspre Galaţi, circulă şi mai puţini călători – o medie zilnică de nouă pasageri.
De altfel, numărul călătorilor se află pe o pantă descendentă. „În perioada august – decembrie 2015, numărul de călătorii efectuate spre/dinspre Aeroport a înregistrat o scădere cu aproximativ 9% față de perioada similară a anului 2014, iar în ianuarie 2016 față de ianuarie 2015, scăderea a fost de aproximativ 5,5%”, se arată în răspunsul CFR Călători.
Expresul RATB s-a transformat în „rată” de Ilfov
Nici legătura cu autobuzul RATB nu este mai brează. Chiar dacă este denumită şi ea „Expres”, linia 783, care face legătura între Piaţa Unirii şi Aeroportul Otopeni, şi-a pierdut de mult acest atribut. În încercarea de a „pescui” cât mai mulţi călători, oficialii RATB au îndesit numărul de staţii în care opresc autobuzele liniei cu pricina.
Numai în Otopeni opreşte în nu mai puţin de patru staţii – Pasaj CFR Otopeni, AMCO, Primăria Otopeni şi ICSITMUA – înainte de a ajunge la aeroport, aşa că expresul s-a transformat într-o simplă „rată” pentru locuitorii din Ilfov. Să nu mai amintim de faptul că dacă trebuie să ajungi la aeroport la o oră de vârf rişti să pierzi avionul.
Asta e situaţia în momentul de faţă, dar ce se poate face de acum înainte? Evident, soluţia cea mai civilizată ar fi legarea aeroportului de Bucureşti printr-o linie de metrou. De ani buni, un credit contractat de România de la Banca de investiţii a Japoniei (JICA) pentru construcţia Magistralei 6, 1 Mai – Aeroport Henri Coandă, zace nefolosit. De la japonezi s-au luat vreo 300 milioane de euro, iar România ar trebui să găsim diferenţa până la aproximativ un miliard.
Până când se va face (nu se va face?) metroul, cea mai rapidă şi cea mai ieftină soluţie ar fi prelungirea căii ferate existente astfel încât să ajungă direct la aerogară. O recunosc şi oficialii CFR Călători: „Pentru ca traficul pe această rută să devină atractiv şi similar celui din alte capitale europene este necesară construirea unei staţii feroviare subterane cât mai apropiată de unul din punctele de acces din aeroport, direct la terminalul de plecări sau sosiri, elimininându-se astfel transferul cu autobuzul. Aceasta este condiţia absolut necesară pentru realizarea unei legături directe feroviare atractive între Gara de Nord Bucureşti ca punct de acces intermodal, şi aeroport. În condiţiile unei infrastructuri reabilitate şi a existenţei acestei staţii, CFR Călători poate asigura conexiunea directă cu aeroportul la frecvenţe începând cu 20 – 30 de minute”.
Prelungirea liniei ferate nu ar necesita costuri astronomice – din contră, declară directorul general al Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană, Ştefan Roşeanu: „Reabilitarea liniei existente şi prelungirea ei până la aerogară nu ar costa mai mult de 50 milioane de euro, având în vedere că nu trebuie neapărat linie dublă electrificată. Chiar dacă s-ar alege soluţia cu tunel pe sub DN1, acesta nu ar costa mai mult de 10-15 milioane de euro”.
Ștefan Roşeanu a avansat şi o altă soluţie, mult mai puţin costisitoare, şi anume construcţia unui trotuar rulant acoperit de la aerogară şi până la halta din mijlocul câmpului, pe o distanţă de un kilometru şi jumătate. Asta pentru că, afirmă el, s-ar elimina transbordarea cu microbuzul şi, în fond, sunt aeroporturi în lume în care oricum eşti nevoit să te deplasezi doi kilometri.
Meciurile din cupele europene dublează traficul
Că singura poartă aeriană a Capitalei are nevoie de o conexiune feroviară o declară şi purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, Valentin Iordache. „O legătură feroviară este vitală pentru aeroport, mai ales că la anul vom depăşi pragul de zece milioane de pasageri. Orice aeroport din lumea civilizată are o legătură feroviară”, ne-a declarat Iordache, care a ţinut să precizeze că cea mai utilă ar fi o linie de metrou până la aeroport.
El a punctat faptul că şi legătura cu trenul ar fi utilă, mai ales că se apropie Euro 2020. „La finala Europa League de la Bucureşti din 2012, traficul pe aeroport s-a dublat faţă de ziu precedentă. Mulţi au venit strict pentru meci şi au plecat în aceeaşi zi”, a precizat Valentin Iordache.
