Localitatea Slimnic de langa Sibiu revendica originile unuia dintre cei mai bogati oameni din Europa si din lume. Hasso Plattner a fondat compania S.A.P, lider pe piata mondiala a programelor de calculator pentru afaceri. Publicatia Forbes a anuntat anul trecut ca Hasso Plattner are o avere de 6,4 miliarde de dolari si este pe locul 119 in topul celor mai mari bogatasi din lume. Desi averea impresionanta pe care a strans-o l-a adus in lumina reflectoarelor, miliardarul german Hasso Plattner nu a elucidat niciodata misterul originilor sale. Intrebat de mai multe ori de ziaristii germani despre copilarie, omul de afaceri a spus doar ca si-a petrecut primii ani din viata la Berlin, iar tatal sau a fost medic. Despre Romania nu a adus vorba niciodata. Cu toate acestea insa, sasii din localitatea sibiana Slimnic sunt siguri ca bogatasul german este unul de-al lor. "Sigur, Hasso nu poate fi din alta familie decat aceasta din Ardeal. Plattnerii pornesc cu totii din Ardeal. Sunt lucruri care nu se pot pune la indoiala, pur si simplu se stiu", sustine Walther Seinder, preotul din localitatea sibiana Slimnic.
Hasso Plattner a fondat compania S.A.P., lider pe piata mondiala a programelor de calculator pentru afaceri. Publicatia Forbes a anuntat anul trecut ca Hasso Plattner are o avere de 6,4 miliarde de dolari si este pe locul 119 in topul celor mai mari bogatasi din lume. Desi averea impresionanta pe care a strans-o l-a adus in lumina reflectoarelor, miliardarul german Hasso Plattner nu a elucidat niciodata misterul originilor sale. Intrebat de mai multe ori de ziaristii germani despre copilarie, omul de afaceri a spus doar ca si-a petrecut primii ani din viata la Berlin, iar tatal sau a fost medic. Despre Romania nu a adus vorba niciodata. Cu toate acestea insa, sasii din localitatea sibiana Slimnic sunt siguri ca bogatasul german este unul de-al lor.
Destinul lui Plattner, urmarit de la Slimnic
Pe parintele Walther Seidner l-am gasit intr-o localitate aflata la 17 kilometri de Sibiu. "Sunt un fel de pasare de moarte. La toamna, dupa ce varsta ma va obliga sa ma retrag din parohie, nimeni nu va mai veni sa slujeasca aici. Au ramas doar 60 de sasi la Slimnic, prea putini." Preotul a absolvit teologia si a invatat zece limbi straine, printre care latina, greaca, ebraica, esperando. In camera de lucru, peretii inalti sunt tapetati de carti vechi, iar in colt este un calculator conectat la internet. Prin intermediul lui, monitorizeaza viata lui Hasso Plattner, despre a carui familie este sigur ca se trage din Slimnic. Parintele Seidner povesteste ca istoria Plattnerilor incepe in secolul al XVIII-lea, cu Michael Schwerdfeger, care a venit din Martinsdorf (Metis) in Slimnic pentru a ocupa, incepand cu 1698, functia de rector. Probabil deranjat de semnificatia numelui pe care il purta – fauritorul de palose/armurier –, a decis sa il schimbe in Plattner, derivat din grecescul Platys. Membrii acestei familii ardelenesti s-au raspandit pretutindeni in lume, iar astazi multi nu mai stiu unul de celalalt.
Hasso, stranepotul unui preot din Slimnic
Preotul Seidner cunoaste foarte multe lucruri despre Johann Plattner, inaintasul sau la biserica evanghelica din Slimnic. Johann a slujit ca preot in sat pana la inceputul secolului trecut. A fost al saselea copil dintr-o familie de tarani cinstiti, iar dupa terminarea scolii in sat a urmat gimnaziul in Sibiu, apoi a studiat filologia si teologia la Universitatea din Viena. Johann a cercetat viata sasilor din Ardeal si a fost dramaturg si ziarist. In 1880, s-a casatorit cu Caroline Helene, fiica unui avocat, care i-a nascut patru baieti. Anul 1886 l-a gasit pe Johann in Sibiu, unde a predat germana, greaca si latina. In timpul sederii la Sibiu, sotia sa a murit. La capatul perioadei de doliu s-a casatorit cu Auguste, fiica episcopului Friedrich Müller, care ii va naste inca patru fii si doua fiice. In 1897 a fost ales preot de catre comunitatea din Slimnic. A murit pe 17 decembrie 1942 in Sibiu, dupa ce a fost nevoit sa paraseasca slujba de preot in 1913 ca urmare a unui reumatism.
"Nu poate fi din alta familie decat aceasta"
Incepand cu acest an, lucrurile devin neclare, iar documentele care sa probeze destinul Plattnerilor aproape ca lipsesc. Desi detine informatii despre unii urmasi ai lui Johann Plattner, preotul Seidner nu poate preciza din ce ramura a familiei ar putea face parte Hasso. Se mai stie ca, imediat dupa ce a parasit preotia, Johann a vandut casa si proprietatile din Slimnic si s-a mutat in Sibiu, alaturi de intreaga familie. Toti cei opt baieti ai sai au luptat in primul razboi mondial. Unul sau doi au cazut pe front. Nici unul nu i-a urmat tatalui, majoritatea alegand sa studieze dreptul. O fiica a lui Johann Plattner – Elsa – a parasit tara in 1948 si a murit la 101 ani la Viena. Cei mai multi dintre copii au plecat din tara intre cele doua razboaie. Un nepot, Michael Plattner, a fost curator la Slimnic pana in 1981. "Sigur Hasso nu poate fi din alta familie decat aceasta, de care ti-am tot povestit. Plattnerii pornesc din Ardeal. Sunt lucruri care nu se pot pune la indoiala, pur si simplu se stiu." Walther Seidner a corespondat cu Hans Plattner, cel care a realizat un arbore genealogic al familiei. Preotul nu a apucat sa il vada deoarece Hans a murit acum sase ani.
Familia, partea intunecata
Rugat de publicatia "Der Spiegel" sa dea explicatii despre educatia sa primara, Hasso – acum in varsta de 63 de ani, tatal a doi copii -– a refuzat sa faca acest lucru. In 1997, i-a acordat insa un interviu intitulat "Istoria vorbita" lui Daniel S. Morrow, directorul executiv al "Computerworld Honors Program". Despre primii sai ani de viata a zis doar cateva propozitii. "Tatal meu a fost si este (interviul a avut loc in 1997 – n. red.) medic si mi-am petrecut primii 15 ani la Berlin. Apoi m-am mutat in Bavaria. Am urmat scoala in Elvetia timp de trei ani… si mama mea a trait in Elvetia." "Faptul ca el nu a vorbit niciodata de Plattneri inseamna ca nu il mai intereseaza aceasta parte a descendentei lui, ca s-a lepadat de aceasta parte a fiintei lui", sustine Walther Seidner. Ii spunem ca i-am cerut lui Hasso Plattner sa ne acorde un interviu, fara a primi insa nici un raspuns. Preotul spune ca s-a gandit si el sa-i scrie ca sa-i ceara sa faca o donatie pentru biserica din sat, dar nu a avut curaj pana acum.
» Ultimul Plattner care traieste in tara
Ana Plattner din Agnita – oras aflat de la 55 de kilometri de Sibiu, intr-o zona unde cu cateva decenii in urma traia un numar considerabil de sasi – spune ca este singura din Romania care mai pastreaza acest nume de familie. Barbatul sau Christian a avut trei veri care purtau numele Plattner – Johann, Georg si Hans. Primii doi au plecat dupa ‘90 in Germania si nu s-au mai intors. Cu totii au trait in Nemsa, o localitate in care sasii au fost, timp de veacuri, majoritari. Ana Plattner sustine ca acum vreo cinci ani, cand a fost la mormantul sotului, la Nemsa, nu a mai gasit picior de sas. "Hans asta a fost ceva prin armata, nu stiu precis ce, ca barbatul meu nu prea imi vorbea de el. Oricum, el a facut razboiul si era un taran cu scoala. Atunci nu era casatorit si a plecat in Germania in vremea razboiului. Nu a mai dat nici un semn de viata de atunci. Numele Plattner nu era prea raspandit pe la noi", spune femeia in varsta de 80 de ani. Ana a fost, alaturi de alti etnici germani si de familia sa, deportata. Intre 1945 si 1948, timp de trei si sase luni, a muncit intr-o mina de carbuni intr-un lagar din Uniunea Sovietica, pe teritoriul Ucrainei de azi. "Au venit intr-o seara soldatii si ne-au ridicat familia de acasa. Aveam 17 ani. Am fost eliberata pentru ca in lagar am ramas insarcinata. Cand m-am intors acasa, copilul avea cinci luni, iar eu capatasem o boala grava de plamani", spune femeia.
Ii arat o fotografie de azi cu Hasso. Nu ii starneste nici o amintire. "In urma cu cativa ani am vorbit cu un neamt – Schuster – la Agnita. Mi-a spus ca lucreaza in Germania la un mare patron, foarte bogat, roman, pe care il cheama Plattner. Acum nu stiu daca e ala pe care il cautati voi", spune Ana Plattner.
» Afacerea lui Hasso infloreste in Romania
Hasso Plattner a fondat compania SAP in urma cu 35 de ani, alaturi de alti patru colegi de la IBM. Acum Hasso a ramas doar presedintele comitetului de supervizori ai activitatii SAP si mai detine 12% din actiuni. Este unul dintre cei mai importanti sponsori din domeniul cercetarii stiintifice. SAP are in domeniul aplicatiilor software pentru business o cota de piata de 22% si este inaintea unor alti competitori de marca precum Oracle, Microsoft sau IBM. Compania are o valoare estimata intre 30 si 40 de miliarde de euro, iar anul trecut a avut un profit de doua miliarde de euro. Potrivit propriului site pe internet, SAP are in acest moment 12 milioane de utilizatori, iar filiala companiei din Romania a avut in 2005 o cota de piata de 28,3%, fiind principalul furnizor de aplicatii de afaceri de la noi.
