N-ar fi rău dacă patronii cluburilor de fotbal de la noi s-ar uita, măcar din când în când, la investitorii noştri din alte sporturi. De pildă în momentele în care, după câteva insuccese sau rezultate sub aşteptări, le vine să schimbe antrenorii, indiferent de palmaresul respectivilor tehnicieni pe banca altor formaţii sau chiar a aceleiaşi echipe, dar în alte sezoane. Unul dintre sporturile de echipă de la care s-ar putea inspira mulţi manageri ai sportului-rege ar fi handbalul, unde nu se învârt sumele fabuloase de bani din fotbal, dar unde, indiscutabil, există un pic mai multă înţelepciune, cel puţin la capitolul schimbat antrenorii în momente dificile.
Unul dintre exemplele care n-ar fi rău de luat în seamă este cel al preşedintelui campioanei României la handbal feminin, Oltchim Râmnicu Vâlcea. Deşi echipa sa a început slab ediţia din acest an a Ligii Campionilor, mai exact cu o înfrângere, urmată de o victorie, apoi de altă înfrângere, şeful Oltchimului nu s-a grăbit să-l dea afară pe proaspăt-numitul antrenor. Mai întâi a analizat evoluţia echipei, iar după ce a constatat un progres a hotărât să-l păstreze pe tehnician la cârma lotului, cel puţin pentru moment. „Eu sunt de principiul că nu are rost să-mi vând pantofii pentru că risc să rămân în picioarele goale sau, în cel mai fericit caz, să fiu nevoit să-mi cumpăr numai papuci pe timp de iarnă”, a explicat plastic Ioan Gavrilescu, preşedintele Oltchimului, de ce nu s-a grăbit cu demiterea tehnicianului. Iar rezultatul a fost pozitiv, handbalistele noastre campioane, cu acelaşi antrenor pe bancă cu care au abordat noua ediţie a competiţiei, au obţinut accesul în faza superioară. Poate că performanţa nu s-a datorat neapărat iscusinţei tehnicianului, dar cu siguranţă o contribuţie importantă au avut-o cel puţin aparenta stabilitate şi liniştea din echipă, în sport psihicul fiind o componentă cel puţin la fel de importantă ca tehnica, tactica sau pregătirea fizică.
