De bine, de rau, se pare ca vom avea in aceasta saptamana un guvern aprobat de Parlament dupa o perioada de doua luni si jumatate de provizorat la Palatul Victoria. Asta, numai daca majoritatea adunata in jurul PDL se tine de promisiune si voteaza la unison noua echipa de ministri a Cabinetului Boc, iar opozitia nu va pune piedici majore, asa cum a facut-o nu demult. Exista voci puternice in PSD si PNL care nu sunt de acord cu investirea unui Executiv avandu-l pe Emil Boc in functia de premier din considerente care tin aproape suta la suta de nemultumirea fata de castigarea alegerilor prezidentiale de catre Traian Basescu.
Fruntasii celor doua partide, mai cu seama liberalii, nu inteleg nici astazi de ce au pierdut puterea cata vreme au dat tot ce se putea da intr-o competitie electorala pentru ca Geoana sa ajunga presedinte, iar Antonescu sa-l faca prim-ministru pe primarul Sibiului. Analizati cu atentie framantarile din cele doua partide si veti constata cum arata viata interna dupa un esec neasteptat si intinderea amenintatoare a unor previzibile schimbari la cel mai inalt nivel cu ocazia unor congrese exceptionale programate sa aiba loc in prima parte a anului 2010. Cine vorbeste de stabilitate si unitate in acest moment inseamna ca este prieten cu Mircea Geoana si cu Crin Antonescu, doi oameni politici care considera ca au iesit intariti dupa alegeri numai pentru faptul ca au refuzat sa fie prezenti la guvernare pentru a nu deveni "slugile" lui Traian Basescu daca acceptau functii ministeriale. Personal, nu-i condamn pentru refuzul de a nu participa la formarea viitorului guvern. Este decizia lor de a intra in opozitie cu riscul de deveni ridicoli atunci cand dau lectii de moralitate sau cand vorbesc de apararea interesului national stand pe margine. Nu au timp sa analizeze gafele incredibile dinaintea scrutinului din 6 decembrie, una dintre ele fiind prezenta in orasul-simbol al Revolutiei – Timisoara – pentru a-i face campanie liderului PSD, dar gasesc vreme pentru a hotari cum sa voteze impotriva investirii Guvernului Boc pentru a arata cat de consecventi sunt in actiunea contra partidului cotrocenist si a presedintelui reales. Antonescu nici nu vrea sa auda de viitorul cabinet din care fac parte lideri marcanti ai PDL. Nu-l inghite pe nici unul dintre ministrii care au fost trantiti in bloc o data cu ajutorul motiunii de cenzura, iar a doua oara in comisiile parlamentare cu ocazia desemnarii guvernului Lucian Croitoru. Refuzul este unul categoric, toata echipa lui Boc fiind tratata cu sictir, in conditiile in care amanarea instalarii unui guvern poate aduce grave dezechilibre economice pentru tara.
Sigur, componenta noului Executiv este discutabila. Exista persoane pe lista care puteau sa lipseasca, avand in vedere neimplinirile din alte mandate. Alti oameni se cuvenea sa intre in viitorul guvern daca criteriul competentei si moralitatii era respectat inclusiv de presedintele Basescu. S-a vorbit prea mult de restructurarea si de reformarea statului in fata alegatorilor pentru a mari sansele noastre de dezvoltare, iar astazi ii vedem redescoperiti pe Berceanu, Udrea si Videanu pentru indeplinirea dezideratelor nationale.
Unde este credibilitatea? Dar rigoarea programului de guvernare de a diminua efectele crizei? Daca presedintele asculta cu atentie ce i-a transmis electoratul, ma refer la reprosurile aduse unora dintre sustinatorii sai, componenta noului guvern trebuia sa arate poate altfel. Macar din respect pentru cetatean, era nevoie de o primenire a echipei, astfel incat sansele acelei concilieri nationale de care s-a tot vorbit sa creasca intr-o maniera apropiata asteptarii generale. Inclusiv desemnarea lui Emil Boc pentru postul de premier a fost pripita, dar nu in sensul celor declarate de cei doi perdanti, Geoana si Antonescu.
Sigur, despre noua formula de guvernare, unde se regasesc udemeristii si independentii, i se pot spune destule lucruri mai putin placute lui Basescu, dar nu neaparat ca unui adversar care trebuie rapus inainte de a intra in arena, asa cum anunta ca va proceda PNL. Premierul desemnat si echipa lui – buna dupa unii, rea dupa altii – au sansa sa arate ca sunt in stare sa vina astazi in fata Parlamentului cu un program de guvernare ambitios pentru a asigura o stabilitate intr-o perioada de criza economica accentuata. Ca aceasta echipa nu este pe placul PSD sau PNL nu ma surprinde si nici nu ma indeamna la reflectie. In starea in care se afla Geoana si Antonescu, era de asteptat un asemenea comportament de a vorbi despre un scenariu apocaliptic cauzat de un guvern impus de un "dictator" ca Basescu. Alta era perspectiva daca Geoana ajungea presedinte, ar spune Liviu Dragnea. Altfel aratau bazele reformei cu Iohannis la Palatul Victoria, ar opina Ghise la televiziunea unui mogul, amic cu Patriciu. Eventual, cu Antonescu in fruntea unui cabinet din care sa nu lipseasca ministrul Orban se puteau face minuni in aceasta tara.
Lasand gluma la o parte si constatand cum vad concilierea unii lideri de partid, dupa ce au pierdut batalia beneficiind de o sustinere incredibila si nemaiintalnita, se cuvine remarcata perpetuarea dorintei de invrajbire intre partide si politiceni chiar si dupa parcurgerea unei etape istorice in urma careia unii au castigat, altii au pierdut dupa o confruntare democratica.
Nu ma nelinisteste, asadar, soarta Guvernului Boc, catalogat ca fiind o mare greseala, care trebuie lasat sa lucreze daca trece de Parlament, ci reactia vehementa si plina de ura a liderilor din PSD si PNL de a refuza o formula de guvern urzita intr-un moment de criza politica impinsa la limita rabdarii. Teama de viitor este evidenta. Departarea de nevoile imediate ale natiunii nu are nimic in comun cu evolutia democratica pe care o asteptam. Mai degraba, cu disolutia increderii in clasa politica, incapabila sa iasa din tesatura de interese meschine si din rahitismul drapat in faradelegi fara sfarsit.
