În scurt timp vom avea toți soarta votanților lui Dragnea din Teleorman. Morți, dar prezenți pe listele electorale doar ca să pună alții ștampila în locul nostru. Acești escroci mărunți cu diplome trase la xerox ne vor împinge într-o groapă comună. Tot ce se întâmplă acum duce la o prăbușire generală abruptă.
Cred că încep să realizeze asta chiar și cei care i-au votat. Dacă luai la întâmplare primii treizeci de oameni care treceau azi prin centrul orașului, sigur, sigur ieșea un Guvern mai bun.
Deja amărâta asta de țară trăiește pe datorie. Stau drept dovadă împrumuturile enorme care s-au dus mai mult în șmecherii decât în salarii. E plină țara de concerte de milioane de euro organizate de primării și consilii locale. Peste tot dai doar de centre culturale care scurg banii statului fără nicio limită și fără nicio jenă. Afacerile de partid prosperă, iar contractele cu statul și-au mai schimbat stăpânii, asta în timp ce totul se scufundă sub privirile îngăduitoare ale opoziției. Fiecare zi în care țara asta funcționeză este de-a dreptul o minune.
Din păcate, destinele a milioane de români sunt decise de un repetent ajuns pe Kiseleff în ciorapi flaușați și sandale. A adus după el nu oameni de bun-simț, așa cum mai găsești în orice colțișor din țara asta, ci doar ghiolbani hrăpăreți cu minți odihnite de traiul dulce pe banii noștri. Dacă-i iei pe fiecare în parte, n-ai avea încredere să-i trimiți nici până la colț să-ți ia o pâine. Unii ar fugi cu banii, alții i-ar bea sau pur și simplu ar uita de ce s-au dus. Cum să-i pui să conducă o țară? Cum să-i lași cu bună știință să-și bată joc de milioane de oameni? Cum să pui un agramat la Educație, un manager de tabloid la Cultură și alți reșapați de la second-hand în posturi-cheie? De pițiponcul de la IMM-uri nu mai vorbim, pentru că se încadrează perfect în acest kitsch. La numirea fiecărui cabinet constatăm că pare imposibil să găsești oameni mai slabi.
Dar uite că se poate! Și ei stau sus, în apartamentele de lux de pe puntea vaporului care se scufundă, iar noi suntem jos, în cală, cu apa deja până la brâu. Când ne va trece peste cap, ei își vor chema șalupele de prin Brazilia și vor fugi ca șobolanii. Apoi vor trăi liniștiți, fără niciun regret. Au mai dispărut niște proști, și-atât. La locul tragediei vor pluti pe apă bucăți de hârtie pe care se vor descifra cu greu câteva cuvinte: salarii, pensii, locuri de muncă, autostră…