Vicepremierul Costin Borc a declarat că este posibil ca, după alegerile parlamentare din toamnă, să fie format un guvern de uniune naţională, care ar putea fi condus de actualul prim-ministru, Dacian Cioloș. În acest fel, Borc a făcut referire la scenariul, vehiculat neoficial, al unui guvern PSD-PNL, cu premier tehnocrat. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că nu va guverna cu PNL, iar Alina Gorghiu, copreședinte al PNL, că liberalii nu vor guverna cu PSD. Corespund aceste dezmințiri adevărului sau sunt mai degrabă afirmații de campanie electorală, pentru a nu trezi nemulțumirile propriului electorat?
Numirea viitorului premier îi va avea ca actori pe președintele României și pe liderii partidelor politice, cu mențiunea că șeful statului poate juca un rol decisiv, dacă este capabil să o facă. Or, este evident că Iohannis își dorește acest scenariu. A spus-o acum o lună un consilier prezidențial, Laurențiu Ștefan, și, deși acesta nu e un personaj de prima mână, este de menționat că Administrația Prezidențială nu a dat o dezmințire.
Potrivit Constituției, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. În practică, articolul înseamnă că președintele este obligat să accepte propunerea unui partid doar dacă acesta obține în alegeri peste 50% din mandate. Acest scenariu este puțin probabil dacă ținem cont că la alegerile locale PSD a obținut 37,58% din voturile pentru consiliile județene, PNL a obținut 31,93%, ALDE 6,3%, UDMR 5,33% iar PMP 4,2% (sub pragul electoral de 5%). Scenariul lui Iohannis pare a fi îmbrățișat, de voie, de nevoie, de PNL. „Da, eu mi-aş dori ca un om ca Dacian Cioloş să fie propunerea noastră de prim-ministru. De la ce-mi doresc eu la ce îşi doreşte Cioloş s-ar putea să fie iarăşi o diferenţă“, a spus Alina Gorghiu, adăugând că liberalii vor decide dacă vor desemna sau nu un candidat pentru postul de premier, într-o şedinţă ulterioară a Biroului Politic. Și acest scenariu are mai degrabă valoare teoretică. Liberalii nu au cum să formeze o majoritate parlamentară fără PSD, nici măcar cu sprijnul UDMR. Cu un simț ascuțit de orientare, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că Dacian Cioloş ar putea să fie un bun premier dacă ar fi susţinut de un partid politic după alegerile parlamentare.
PSD poate încerca formarea unei majorități alături de ALDE, dar este greu de crezut că va reuși dacă se repetă rezultatele de la locale. Că varianta coabitării nu este imposibilă o dovedește faptul că PSD nu a desemnat niciun candidat pentru postul de premier. Dincolo de retorică, Liviu Dragnea este conștient că Iohannis nu îl va desemna pe el premier, pentru că a fost condamnat, fie și cu suspendare, în dosarul fraudării Referendumului din 2012. Or, Dragnea știe că un alt membru PSD premier va fi un adversar pentru el în interiorul partidului, în timp ce Cioloș sau Borc (un alt nume vehiculat ca premier) ar merge către PNL. Un bun prilej pentru o reorientare este și strategia economică a Guvernului Cioloș, parte a proiectului de țară lansat de președintele Klaus Iohannis. Cum arată o știre proaspătă: „Vicepremierul Costin Borc a declarat luni, după întâlnirea de la sediul PSD cu președintele PSD, Liviu Dragnea, că au discutat despre proiectul de strategie economică al Guvernului și că își dorește ca «PSD să fie foarte implicat în procesul de negociere»“. Așa cum cerea Dragnea încă de anul trecut: președintele Ioahnnis să cheme partidele să elaboreze un proiect de țară care să fie „peren“ și să se termine cu epoca Băsesscu „de hărţuieli permanente în care s-au frânt destine“. Acum, au un proiect de țară și o nouă definiție a abuzului în serviciu, infracțiune cu cea mai ridicată rată de frângere a destinelor politice: 42% din cazurile anchetate de DNA includ infracțiuni de abuz în serviciu.
