S-au ridicat multe voci, in ultima vreme care sa conteste tot ceea ce s-a facut bun in Constanta in ultimii ani. Sunt voci care vor sa darame ce s-a construit, fara sa puna insa nimic in loc. Desi Constanta este un oras curat, unii tin cu tot dinadinsul sa-l umple de gunoaie. La propriu si la figurat.
Daca cineva s-ar fi apucat, dupa 1989, sa investeasca in domeniul salubritatii, multi ar fi spus ca este nebun. Existau insa, inca de atunci, o serie de oameni de afaceri vizionari, care stiau ca acesta este un domeniu dificil, cu o mare responsabilitate sociala, dar care poate aduce profit atat beneficiarilor, cat si prestatorilor. Societatea care asigura acum curatenia, atat in Constanta, cat si in Arad, este condusa de Dumitru Martin – omul impotriva caruia a inceput o ferventa si nesustinuta campanie de presa.
Inainte si dupa PSD
Contestatarii de acum uita un amanunt esential: Dumitru Martin nu a castigat licitatia de atribuire a serviciului de salubrizare pentru municipiul Constanta in perioada cand PSD-ul era la putere, ci pe vremea defunctei Conventii Democrate Romane. Intr-un interviu recent, patronul Polarisului marturisea ca perioada in care fratele sau a detinut functia de prefect al judetului a fost una mai putin fasta pentru afaceri. Explicatia este simpla: toata lumea era cu ochii pe familia Martin si, pentru a evita orice conflict de interese, omul de afaceri a renuntat sa participe la mai multe licitatii, din cauza discutiilor care ar fi putut aparea.
Lupta cu muntii de resturi menajere
Dimensiunea salubrizarii in orasul Constanta este greu de apreciat pentru nespecialisti. Un singur locuitor produce, in medie, 1,4 kilograme de deseuri pe zi, care trebuie colectate, transportate, incinerate, depozitate sau reciclate, dupa caz. Primele doua operatiuni sunt cele mai dificile, din cauza realitatilor orasului nostru. Este vorba despre cartierele cu blocuri construite de comunisti, cu strazi inguste si autoturisme parcate aiurea, care ingreuneaza sau fac practic imposibil accesul masinilor de gunoi. Din aceasta cauza se produc o serie de accidente pentru care firma trebuie sa plateasca, desi vina nu ii apartine in totalitate. In plus, pubelele sunt mutate dupa bunul plac al locatarilor, cat mai departe de blocuri. In cartierele de case, problemele sunt de alta natura: aici colectarea se face din usa in usa, ceea ce mareste considerabil consumul de combustibil si uzura masinilor. Sa strangi gunoiul in cantitati de zece kilograme sau de 1.000 de kilograme sunt lucruri total diferite.
La jumatate de pret
Cu toate acestea, constantenii platesc o taxa de salubritate de numai 23 de euro, la jumatate de pret fata de bucuresteni si la o zecime fata de germani. Ultima comparatie, desi poate parea fortata, este pertinenta. Si in Germania, si in Constanta, utilajele care se folosesc pentru colectarea gunoiului sunt aceleasi, pretul motorinei este asemanator, daca nu cumva mai ridicat la noi, singurul lucru care difera fiind salariile muncitorilor, in crestere vertiginoasa si in Romania. Expertii spun ca, in cativa ani de zile, pretul gunoiului va ajunge si in tara noastra la aproximativ 100 de euro, cresterea fiind dictata de majorarea tarifelor la utilitati si de respectarea angajamentelor de mediu luate de Romania.
Investitii europene
Taxa pe care o platesc constantenii pentru colectarea deseurilor este folosita tot in beneficiul lor. Cea mai mare parte din profitul firmei constantene de salubrizare este folosita pentru investitii. Vorbim aici, printre altele, despre o fabrica de reciclare moderna, in valoare de aproximativ patru milioane de euro, inclusa chiar in documentul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Reciclarea, desi obligatorie, potrivit normelor comunitare, este greu de aplicat pe aceste meleaguri, unde oamenii nu-i inteleg beneficiile. Gunoiul nu se colecteaza pe categorii, ci la gramada, ceea ce il face practic de nereciclat.
Lupta surda
Daca traiam intr-o societate ideala, luptele politice ar fi avut ca unic scop bunastarea cetateanului, „propasirea sa materiala si spirituala”, dupa cum spune chiar Constitutia tarii. Din pacate, nu se intampla asa, iar luptele politice sunt batalii surde impotriva adversarilor, locuitorii, votantii sau contribuabilii, cum vreti sa le spuneti, fiind lasati intotdeuna pe locul secund. Ce s-a intamplat cu orasul Constanta in acest ultim an de zile? Raspunsul este simplu: nimic! Mai rau, investitiile planificate sau deja initiate au fost stopate, fie ca este vorba despre sanatate (vezi Spitalul Judetean), despre turism (portul de agrement din Mamaia) sau despre infrastructura (soseaua de coasta). In locul lor nu s-a pus nimic. Oamenii politici-pigmeu, noua categorie care a invadat lumea politica romaneasca, au un singur scop: eliminarea adversarilor, chiar cu riscul de a lasa in urma oameni bolnavi care nu au unde sa se trateze, statiuni parasite, sosele pline de gropi, orase ingropate in gunoaie. Ambitiile lor marunte distrug Constanta.
