Zgomotul exploziilor şi mirosul gazelor lacrimogene din piaţa Syntagma ajunseseră ieri noapte până în aula parlamentului elen, unde timp de zece ore s-a dezbătut adoptarea măsurilor de austeritate solicitate de UE şi FMI pentru deblocarea celei de-al doilea „bailout” – împrumul de 130 miliarde de euro care să salveze Grecia de la faliment şi zona euro de la destrămare.
Legislaţia a trecut cu 199 de voturi „pentru” şi 74 „împotrivă” (din totalul de 300) cu votul principalelor două partide care susţin guvernul Lucas Papademos – PASOK(socialişti) şi Noua Democraţie (conservatori), nu însă înainte ca 43 de parlamentari – 22 de la primii, 21 de la ultimii – să „dezerteze”. Toţi cei 43 au fost excluşi imediat din partidele lor, semn că tensiunile politice au reflectat tensiunile din stradă.
Austeritate cu al 14-lea salariu
Programul de austeritate impus Greciei este unul dur, dar nu atât de dur ca cel pe care a fost nevoit să îl implementeze România. Grecii vor trebui să-şi reducă cheltuielile bugetare cu 3,3 miliarde de euro în acest an. Pentru a atinge această ţintă, vor trebui concediaţi 15.000 de oameni din sectorul de stat, într-o ţară în care slujba la stat este garantată pe viaţă prin Constituţie. Totodată, salariul minim a fost redus cu 22%, de la 751 de euro la 600 de euro, nu tocmai rău pentru o ţară aflată în pragul falimentului, salariul minim pentru tinerii sub 25 de ani va fi redus iar piaţa muncii va fi liberalizată astfel încât să permit o mobilitate mai mare. În plus, vor fi reduse cheltuielile în administraţie, vor fi reduse salariile „speciale” (poliţişti şi magistraţi cu 10% şi pensiile „speciale” cu până la 15%. În schimb, se pare că celebrele bonusuri de vacanţă cunoscute sub numele de „al 13-lea şi al 14-lea salariu” vor fi salvate chiar ş în condiţii de austeritate. Grecii vor fi obligaţi de asemenea să privatizeze mai multe companii de stat considerate „strategice”, din domeniul energiei – petrol şi gaze naturale -, apei, turismului, precumşi loteria, în pofida unei puternice tradiţii etatiste. Cheltuielile din domeniul sănătăţii vor trebui reduse numai în acest an cu un milliard de euro. Leacul este amar, dar nu într-atât de amar încât să determine, aşa cum se lamentau ieri comentatorii de stânga, de la Financial Times la Guardian un vârtej al descreşterii economice care să ducă la declinul permanent al Greciei.
Scene de război civil
Nu de aceeaşi părere au fost şi cei 80.000 de oameni ieşiţi în stradă la Atena şi 20.000 la Salonic. Atena a fost, duminică scena unor acte de violenţă fără precedent. În Piaţa Constituţiei (Syntagma) situată în faţa clădirii Parlamentului s-au dat lupte între grupuri de tineri care au aruncat cu bucăţi demarmură şi cocktail-uri Molotov şi poliţie, care a ripostat cu gaze lacrimogene. 40 de clădiri au fost incendiate – magazine, bănci, cafenele – printre care şi clădirea unui cinematograf istoric aflată în patrimoniul UNESCO. Câteva zeci de magazine private au fost jefuite. Bilanţul confruntărilor este de sute de răniţi. A fost denunţată „ocupaţia” europeană şi au fost arse steaguri ale Germaniei.
Salvarea este departe
În pofida măsurilor de austeritate, Grecia este departe de a fi sigură că a scăpat de faliment. Pe de o parte, nici investitorii, nici guvernele europene nu sunt convinse de faptul că politicienii greci îş vor onora promisiunile şi vor implementa măsurile convenite duminică noaptea. În Grecia sunt programate alegeri parlamentare în aprilie iar viitorul probabil prim-ministru, şeful dreptei, Antonis Samaras a anunţat deja că intenţionează să renegocieze acordul deîndată ce se va fi instalat la putere. Pe de altă parte, se vorbeşte tot mai mult la Bruxelles şi în alte capitale europene despre o posibilă ieşire a Greciei din zona euro şi se analizează diverse scenarii despre minimizarea pierderilor.