De obicei, dezvaluirile apar la final de articol, dar as vrea totusi sa incep cu ele.
Fac parte din consiliul de administratie al Yandex, o companie rusa aflata in spatele unui motor de cautare cu 60% cota de piata in Rusia, comparativ cu aproximativ 20% pe care le detine Google. Sunt investitor si consilier la AnchorFree, firma care ofera Hotspot Shield, o retea privata virtuala (VPN), accesibila public si care ii permite utilizatorului sa navigheze pe internet fara sa-si dezvaluie identitatea, fie pentru ca este ingrijorat ca vreun hot ar putea sa-i fure datele bancare sau ca guvernul i-ar putea monitoriza activitatea pe internet. Avem lunar cam un milion de utilizatori din China (dintr-un total de sapte milioane la nivel global).
Fac de asemenea parte din consiliul de administratie al 23andMe, o firma cofondata de sotia lui Sergey Brin, unul dintre fondatorii Google. Asadar, am multiple motive de a fi interesata de subiectul recentelor mutari ale Google in China.
La inceput am sprijinit prezenta Google in China. Credinta mea fundamentala este ca, de fiecare data cand un utilizator primeste o informatie, o particica a creierului se bucura si spune: "E bine sa afli lucruri. E dreptul meu sa am informatii, fie ca e vorba de mersul trenurilor, viata starurilor de cinema sau activitatea politicienilor cu puterea de a lua decizii care imi afecteaza viata".
Daca poti pune intrebari despre unele subiecte, nu insa si despre altele, in final vei ajunge sa pui sub semnul indoielii procesul informarii in sine. Sperantele Google (si ale mele) ca ar putea ajuta la eliberarea Chinei par astazi usor naive.
Sigur, faptul ca exista cenzura nu e un mare secret in China, unde aproape 30.000 de oameni lucreaza ca cenzori. Acesti oameni au nume si chipuri si pot negocia cu o editura pe marginea unui anume subiect sensibil. E mai greu sa negocieze cu bloggerii pentru ca acestia sunt foarte multi, dar se pare ca guvernul instruieste alti bloggeri cum sa publice articole in favoarea politicilor guvernamentale, iar daca ai noroc, poti prinde o slujba (platita, se spune, cu 50 de centi pe articol) de blogger proguvernamental.
si atunci, de ce s-a agitat Google si a amenintat cu iesirea din China? Raspunsul poate fi probabil gasit intr-o combinatie de interese economice si etica – sau, mai bine zis, in schimbarea aritmeticii acestei combinatii. Problema cenzurii ii rodea de mult pe cei de la Google (Brin, fiind de origine rusa, e extrem de ferm impotriva cenzurii), dar compania ar putea spune ca a fi transparent in legatura cu existenta cenzurii e mai bine decat sa nu servesti deloc piata chineza.
Cenzura s-a inrautatit insa. Poate ca argumentul initial a fost unul gresit: a da in vileag cenzura nu a contribuit aproape deloc la reducerea ei. Multi chinezi sunt de acord cu cenzura guvernamentala – o vad ca pe un instrument de a mentine ordinea si o atmosfera civilizata. Ei stiu ca guvernul lor e fragil si considera critica un lucru mai curand daunator decat un exercitiu de igiena publica. Au incredere ca guvernul se va ocupa in timp de probleme.
In acelasi timp, desi China reprezinta o piata imensa intr-un viitor tot mai zgarcit, nu se poate spune ca a fost din cale-afara de profitabila pentru Google. Baidu, motorul chinez de cautare si deci rival al Google, profita in varii feluri atat de sprijinul guvernamental, cat si de "patriotismul" utilizatorilor chinezi.
La nivel general, China poate ca nu mai reprezinta o atractie la fel de mare pentru investitori fata de acum cativa ani; nu este ceva care sa tina de economia Chinei in ansamblu, ci de dificultatile oricarei entitati straine de a face profituri serioase si pe termen lung pe aceasta piata.
Deziluzia tot mai acuta era deja prezenta cand Google (alaturi de alte companii) a devenit tinta unui val de atacuri informatice, iar firma s-a vazut fortata sa-si reanalizeze intreaga strategie in China. Existau, cu siguranta, si alte metode de abordare a situatiei – de pilda, Google ar fi putut sa capituleze in fata diverselor pretentii ale guvernului chinez. Insa un asemenea comportament nu s-ar fi potrivit cu valorile exprimate public de Google – si probabil ca ar fi fost si o proasta decizie de afaceri.
Cand ajungi intr-o asemenea situatie – fie ca te alaturi unui consiliu de administratie sau intri pe o piata noua –, iti ramane intotdeauna o optiune deschisa: sa pleci. Daca nu poti face asta, nu mai ai putere de negociere. Dar, daca ai aceasta optiune, trebuie sa fii pregatit sa recurgi la ea. Asta a facut Google in China, iar miscarea e irevocabila. Compania nu se mai poate intoarce la situatia precedenta. si nici China nu va zice probabil "noi nu v-am atacat informatic… si promitem ca nu o s-o mai facem niciodata".
Asa ca, desi e improbabil ca Google sa reintre pe piata chineza in viitorul previzibil, compania si-a imbunatatit pozitia in eventuale alte negocieri viitoare. (Plus ca a castigat sprijinul guvernului american.)
Dar ce poate face acum Google? Prietenii mei de la AnchorFree vor ca Google sa sprijine Hotspot Shield intr-o forma sau alta, desi parasirea Chinei de catre Google ar putea fi in sine un sprijin suficient de solid. Hotspot Shield este una dintre cele mai bune metode de a ocoli cenzura si a iesi astfel de pe internetul chinez opac, putand accesa site-uri precum Twitter, Facebook si, evident, google.com (in loc de google.cn).
Exact cum au stat lucrurile cu Google in trecut, AnchorFree ar putea lucra mai eficient daca da dovada de discretie, fara un sprijin zgomotos din partea celor de la Google sau a altor "interese straine". Pagina sa de internet este nu de putine ori blocata in tari precum China si multe state din Orientul Mijlociu, dar exista deseori si alte cai de a obtine programul. si Google poate fi blocat, dar pentru cei care sunt hotarati exista metode de a ocoli blocajul. Utilizatorii din China sunt cei care trebuie sa faca pasul urmator.
In fond, China stie ca nu poate etanseiza perfect internetul. Asa ca poate cineva din guvernul chinez regreta deja. E tentant sa faci pronosticuri legate de finalul povestii. Dar eu nu cred ca povestea se va termina. La fel ca si in interiorul firmei Google, si in China se iau decizii, fara ca toata lumea sa fie de acord cu ele. E un conflict intre interese de afaceri si valori morale. Acest joc de-a trasul de funie va continua in viitorul previzibil. Dar in aceasta mica batalie dintr-un lung razboi transparenta a inregistrat o victorie.
