Larisa Iordache a luat de una singură toate medaliile pe care cuplul de antrenori Belu/ Bitang le-a stabilit pentru delegaţia României la Europeanul de la Sofia. Are două medalii de aur- cu echipa şi la sol, un argint -la bârnă şi un bronz- la sărituri.
La 17 ani, cele trei medalii sunt doar o parte din comoara formată din piese de aur, argint sau bronz, pe care micuţa gimnastă din Bucureşti o ţine aproape de sufletul ei. „Nu m-am dezmeticit încă după concursul de la Sofia, e foarte frumos şi plăcut tot ce simt acum”, spune Larisa Iordache la câteva zile distanţă de concursul continental. „Oamenii se interesează de mine, mă bucură mult acest lucru, dar eu consider că un sportiv ar trebui apreciat dinainte de a obţine rezultatele”, a adăugat Larisa.
„Am stat două ore afară, în faţa sălii, şi nu am vrut să intru!”
Larisa a intrat prima dată într-o sală de gimnastică când avea 5 ani şi jumătate. Micuţa era cu mama ei în parc şi se plimba cu rolele. Mariana Silişteanu i-a remarcat graţia mişcărilor şi a întrebat-o dacă ar vrea să vină la gimnastică. Răspunsul a fost…DA. Larisa povesteşte că mergea deja la balet dar nu era prea încântată. Aşa că şi-a luat părinţii şi bunicii cu ea şi au mers la Dinamo, la gimnastică. „Am stat două ore afară, în faţa sălii, şi nu am vrut să intru. Am plecat acasă şi m-am întors după două zile. Şi am rămas la gimnastică”, îşi aminteşte Larisa despre începuturile ei în gimnastică.
În mai puţin de cinci ani a făcut pasul cel mare. A fost luată la Oneşti, la lotul de junioare, unde a lucrat cu soţii Moldovan. N-a stat mult la Oneşti şi a ajuns la lotul de la Deva. Acolo a lucrat cu soţii Mocasin şi cu Adela Popa. La 15 ani a ajuns pe mâna celor care au făcut din gimnastică un stil de viaţă- cuplul de antrenori Belu/Bitang. „Au văzut ceva la mine, mi-au fost alături, m-au susţinut şi au crezut mereu în mine. Pentru toate astea le mulţumesc”, spune Larisa cu emoţie.
„Piciului” i-au fost de folos sfaturile primite de la colegele mai mari. Sandra Izbaşa, Cătălina Ponor sau Andreea Răducan i-au mai dezvăluit micile trucuri care fac diferenţa în concurs. Iar colegele de generaţie au ajutat-o mereu, pentru că sunt o echipă şi o familie. Cea mai bună prietenă e colega de cameră. Piciu’ împarte de 7 ani şi bune şi rele între cei patru pereţi ai camerei în care stă cu Didi (n.r. Diana Bulimar).
Viaţa de gimnastă înseamnă multe sacrificii şi poate multe renunţări, înseamnă şi disciplină şi multă muncă. Pentru că o medalie nu se câştigă aşa uşor. Însă merită tot efortul, ne asigură Larisa. În fiecare zi, gimnastele au câte două antrenamente, dintre care unul durează două ore şi jumătate- două ore şi jumătate de tehnică şi coregrafie.
Larisa mărturiseşte că în timpul liber preferă să se odihnească sau să se plimbe prin parc. Uneori merge şi la mall şi îşi face, din când în când, micile pofte. „ Dacă vreau să mănânc pizza, îmi comand pizza. Important este să nu mănânc foarte mult, nu mănânc să mă satur, mănânc să îmi fac pofta. Pentru că la noi fiecare gram contează. Nu renunţăm nici la dulce, face parte din meniul nostru zilnic. Toţii sportivii au şi o porţie de dulce. La fel, important este să nu fie mult. Avem oameni care se ocupă de meniul nostru zilnic, care ştiu exact cât ne trebuie. Dacă mai vrem în plus, nu e nicio problemă”, mărturiseşte Larisa.
Copiii să meargă să facă un sport…orice sport!
La 17 ani, Larisa nu îşi mai poate imagina viaţa fără sport. E încântată de campania „Ţară, ţară, vrem campioane!” iniţiată de Octavian Belu şi Mariana Bitang şi susţinută de gimnastele care au adus aur României de-a lungul timpului: „Copiii să încerce să practice un sport, orice sport, nu neapărat gimnastică. Îi sfătuiesc să creadă în ei să vadă ce le place”.
„Să ajungă numărul unu mondial!”
Larisa Iordache nu ar putea spune care e gimnasta pe care o iubeşte mai mult. Pentru că le iubeşte şi le respectă pe toate fetele de aur ale României. O admiră şi o respectă foarte mult pe Simona Halep- numărul 4 mondial în tenisul feminin. „ O felicit pe Simona Halep pentru ceea ce a făcut şi îi doresc să se bucure de cât mai multe titluri, Doamne ajută să ajungă numărul unu mondial”, spune Larisa despre jucătoarea română de tenis a momentului.
Chiar dacă e pasionată de tenis, Larisa nu ar da niciodată gimnastica pe alt sport. „Dacă nu aş fi făcut gimnastică, as fi făcut…gimnastică”, glumeşte campioana. „Am avut momente dificile în viaţă, orice sportiv are momente mai grele. Am fost susţinută de familie, de antrenori, de prieteni. Nu m-am gândit niciodată să renunţ la gimnastică. Dacă aş fi nevoită să renunţ, mi-ar lipsi mult gimnastica. E prima mea pasiune şi prima mea iubire”, mărturiseşte cu emoţii, Larisa Iordache.
„Sunt o fire veselă, plină de viaţă şi optimistă. Sunt o fată normală cu vise mari, îmi doresc doar să fiu sănătoasă şi să le pot împlini”, a spus, la final, campioana Europei, Larisa Iordache.
