România pare să împărtăşească poziţia Germaniei, care rămâne „profund sceptică” în legătură cu o intervenţie militară în Libia, după summitul UE extraordinar de vineri, în care Franţa şi Marea Britanie au comparat situaţia cu eşecul Europei de a opri genocidul din Bosnia din anii ’90.
Întrebată de presă, după reuniunea de urgenţă de la Bruxelles, dacă forţele germane s-ar alătura unei misiuni militare împotriva colonelului Muammar Gaddafi, cancelarul Angela Merkel a declarat: „Nu văd întâmplându-se asta (…) În momentul de faţă, nicio intervenţie militară nu e în cărţi”.
Cancelarul, citată de Mediafax, a spus că nu îşi ascunde „profundul scepticism” în privinţa unei acţiuni militare şi a rezultatelor pe care le-ar putea avea o asemenea acţiune. „Nu este o idee bună ca NATO şi UE să joace un rol proeminent, în locul organizaţiilor regionale. Este, în definitiv, o zonă arabă. Sigur că vrem să rezolvăm problemele, dar la un nivel mai politic – sancţiuni, acesta este rolul nostru”, a subliniat Angela Merkel.
Liderii UE au căzut de acord, vineri, să organizeze un summit trilateral cu Liga Arabă şi Uniunea Africană „în următoarele săptămâni” pentru a acorda actorilor regionali un rol mai mare.
Franţa a promis că va aştepta un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU înainte de a lansa vreun atac. Dar preşedintele francez Nicolas Sarkozy – ameninţat în sondajele interne de extrema-dreaptă – şi premierul britanic David Cameron – căruia probabil nu îi este uşor să uite de atentatul de la Lockerbie – au spus că nu vor sta deoparte, dacă forţele lui Gaddafi continuă să ucidă civili. Ei au spus că ceea ce se întâmplă aminteşte de evenimentele din anii ’90 din Balcanii de Vest, când inerţia UE a dus la masacrul de la Srebreniţa.
Germania şi Franţa au rămas pe poziţii divergente şi în ceea ce priveşte decizia controversată a Parisului de a recunoaşte unilateral Consiliul Naţional de Tranziţie din Libia ca nou guvern şi autoritate legitimă în Libia, în ciuda faptului că unii dintre membrii săi sunt foşti oameni de încredere ai lui Gaddafi. Şeful acestui Consiliu este fostul ministru al justiţiei din Libia.
„Nu recunoaştem acest Consiliu ca unic interlocutor. Ar putea fi unul dintre cei câţiva interlocutori”, a subliniat Merkel. Sarkozy a contraatacat: „Nu putem spune ‘Aţi lucrat cu Gaddafi, deci nu vorbim cu voi’. Îşi riscă vieţile. Şi-au asumat responsabilităţile”.
În această polemică, România pare să se fi raliat poziţiei germane. „În acest moment, România nu susţine o soluţie militară în Libia. Considerăm că poate fi o eroare politică majoră”, a spus şeful statului, la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului European. Şi România s-a declarat şi împotriva recunoaşterii consiliului naţional de tranziţie constituit la Bengazi. „Am considerat că rangul maxim pe care îl poate avea acest consiliu este de interlocutor”, a spus preşedintele Traian Băsescu. El s-a întrebat cât de credibilă poate fi această structură atâta vreme cât în fruntea acestui consiliu se află ministrul justiţiei al lui Gaddafi.
În ceea ce-l priveşte pe liderul italian Silvio Berlusconi, cel mai apropiat aliat al lui Gaddafi în UE, acesta a avertizat că puterile UE au agravat situaţia punându-l pe liderul liban cu spatele la zid. „În momentul în care Gaddafi a fost adus în faţa Tribunalului Penal Internaţional, în mintea lui a prins şi mai multe rădăcini ideea de a rămâne la putere”, a spus Berlusconi.
În declaraţia comună adoptată vineri la summitul consacrat Libiei, liderii europeni au spus: „Pentru a proteja populaţiile civile, statele membre vor examina toate opţiunile necesare, cu condiţia să existe o necesitate demonstrabilă, o bază legală clară şi sprijin din partea regiunii”. Pe de altă parte, liderii UE i-au cerut lui Gaddafi să renunţe imediat la putere. „Regimul său şi-a pierdut întreaga legitimitate şi nu mai este un interlocutor pentru UE”, au decis Cei 27.
În declaraţiile făcute la sfârşitul summitului, preşedintele Traian Băsescu s-a referit şi la refugiaţii din nordul Africii, un subiect sensibil pentru Italia, ca şi pentru Franţa. Atingând, în context, problema Schengen, preşedintele a spus că România are capacitatea de a primi refugiaţi, prin centrul de la Timişoara, dar statele Schengen trebuie să ajute România în ceea ce priveşte controlul la frontiere. „Suntem o ţară care a avut o activitate de pionierat în UE, nu ştiu dacă mai sunt două-trei ţări care au creat centre de primire refugiaţi. Avem capacitate să primim, dar, din punct de vedere al frontierelor, trebuie să ne uităm la statele Schengen, pentru că ele au potenţial de control la frontiere”, a spus preşedintele.
Franţa se opune aderării României la Schengen în acest moment, aşa cum ar fi dorit Bucureştiul, invocând neîncrederea că România ar putea asigura controlul la frontiere, în condiţiile în care ţara noastră are probleme cu corupţia.
Pe de altă parte, ministrul administraţiei şi internelor, Traian Igaş, a declarat, vineri, la Arad, că în România ar putea aduce imigranţi din nordul Africii, care îşi părăsesc ţările din cauza conflictelor din acea zonă, şi că ţara noastră trebuie să fie pregătită să le asigure acestora o anumită protecţie.
Ministrul administraţiei şi internelor s-a întâlnit vineri cu autorităţile locale şi judeţene din Arad, dar şi cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, care a efectuat o vizită în judeţul Arad.
În plus, un oficial ONU citat de Associated Press a declarat că refugiaţi din Libia sunt aşteptaţi să ajungă în România în următoarele câteva săptămâni. Machiel Salomons, de la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi, a spis vineri că centrul de tranzit de la Timişoara ar putea găzdui rapid 200 de oameni în următoarele două săptămâni.
Salomons a vizitat vineri centrul de la Timişoara împreună cu ambasadorii din 13 state europene. MAE a anunţat vizita ambasadorilor la centrul de la Timişoara, la care a participat şi secretarul de stat Anton Niculescu, dar deocamdată nu a fost făcut niciun anunţ oficial în privinţa primirii de refugiaţi libieni.
