Lansat intr-un roman-cult tradus de curand la Editura Humanitas si devenit concept foarte la moda in sociologia anilor ‘90, "Generatia X" nu-si gaseste inca obiect in Romania.
"Generatia X", cartea canadianului Douglas Coupland, tradusa de curand in romaneste la Editura Humanitas, a aparut in ‘91, impunandu-se ca una din cartile-cult ale anilor ‘90. Moartea in 1995 a lui Kurt Cobain, solistul formatiei grunge Nirvana, a fost cea mai buna strategie de promovare a subculturii pe care Douglas Coupland a descris-o in cartea sa. Din fenomene marginale, "grunge" si mai ales "X" au devenit concepte sociologice, prin care s-a incercat descrierea comportamentelor unei intregi generatii de tineri occidentali (americani si canadieni, in primul rand), nascuti intre ‘65 si ‘80; o cautare scurta pe Google lamureste cat de multe carti s-au publicat pe aceasta tema. Insa la 17 ani de la lansarea cartii lui Coupland conceptul s-a uzat moral, pierzandu-si forta de fascinatie. A existat insa "o generatie" sau o subcultura X in Romania? Cine ne sunt X-erii?
"Coupland, veriga lipsa dintre Salinger si Palahniuk"
Dar mai intai cateva cuvinte despre cartea lui Coupland si altele care descriu comportamentele si ethosul X. In Generatia X, un grup de trei prieteni sub 30 de ani, cu totii hipercalificati, decid sa se retraga din joburile lor bine platite, dar care le consuma tot timpul, pentru a lucra in "McJob-uri" – joburi prost retribuite, fara prestigiu, dar care lasa timp liber. Fireste, nu-si mai pot permite o chirie intr-un mare oras, motiv pentru care pleaca intr-un oras mic si anonim, iar la sfarsitul cartii se decid sa se retraga in desertul Californiei. Optiunea nu e eroica, nici inconstienta, ci asumata ca un fel de ratare sociala, in ideea de a conserva viata si relatiile personale – tot ce fac cei trei e sa povesteasca intamplari din trecut, sa analizeze oameni si situatii din prezent. Chiar daca grupul e compus din doi baieti si o fata, sexul e exclus in interiorul grupului – si in general nu e vazut ca solutie la nimic. "Spre deosebire de yuppies si hipioti, personajele lui Coupland sunt reticente in ce priveste sexul, «sexul de recreere» inseamna perversiune", observa poeta Gabriella Eftimie, autoarea unei licente de master in subculturi.
"Sunt oameni creativi, dar nemotivati, care s-au retras din viata sociala si se simt prost in afara cercului strans de prieteni. Au in spate o istorie problematica, fiind crescuti de parinti hipioti pe care, de cele mai multe ori, ii resping pentru iresponsabilitatea lor. Acesti oameni au un acut simt al intimitatii, evoluand sinuos, trecand de la euforie la depresie. Personajele nu vad rostul maturizarii, desi sunt constienti tot timpul de trecerea timpului, au senzatia ca s-au oprit undeva la 30 de ani, in acelasi timp rigurosi cu ei insisi, autopunitivi, cenzurandu-se la tot pasul. Sunt genul care intorc problema pe toate fetele, prevad solutia sau directia inainte ca actiunea sa fi avut loc. Intr-un sens, nu au imaginatie, nu se joaca si nu tin sa aiba umor, iar subiecte de discutie sunt putine: prieteni, carti, muzica, filme." Atat Marius Chivu, critic si comentator cultural, cat si Gabriella Eftimie vad ca gen proxim al cartii lui Coupland cartile unui alt autor-cult, Chuk Palahniuk (autorul hitului "Fight Club"): "Douglas Coupland e veriga lipsa dintre Salinger si Palahniuk.
Ce la Palahniuk e cinism, la Coupland e ironie", spune Marius Chivu, subliniind ca, din pacate, Coupland e tradus dupa ce Palahniuk a fost deja asimilat la noi. Pentru Gabriella Eftimie, din contra, in pofida violentei afisate, Palahniuk "e mai roz" decat Coupland, al carui stil "e mai rece, nu-si stilizeaza deloc personajele". Alte "obiecte X" ar putea fi cartile francezului Houellebecq, al carui personaj central e de obicei un burlac depresiv, trecut de 30 de ani, singur si bantuit de spaima ratarii si a batranetii. "Intr-o interpretare usor fortata, personajul lui Houellebecq e versiunea mai adulta si mai depresiva a generatiei X"; romanele francezului sunt insa mai angajate pe dimensiune politica, facand o critica dura a anilor ‘60, in care vede una din sursele alienarii si izolarii din prezent. La scepticul radical Houellebecq nimic nu salveaza, chiar si prietenia dispare ca solutie. Omul zilelor noastre e sortit unei singuratati fara precedent.
X: subcultura care nu a existat in Romania
E clar ca fani Nirvana exista inca din ‘90. A existat insa o subcultura X in Romania? Exista artisti romani care sa fi exprimat aceasta sensibilitate?
Raspunsurile sunt mai degraba sceptice. Jurnalistul cultural Matei Martin spune ca "intre America de Nord si Europa de Sud-Est e o distanta geografica, economica si culturala mult prea mare. Cred ca orice asemenea investigatie ar fi abuziva sau fortata", nominalizand insa ca posibili X-eri Sarmalele Reci. Solistul formatiei, Zoltan Andras, nu are insa o parere foarte buna despre muzica generatiei X, grunge-ul parandu-i-se "moale si prin urmare o muzica mai comercializata" decat miscarile care i-au precedat, hippie si punk. El observa totodata ca o miscare grunge in Romania "nu a fost la fel de bine conturata ca alte miscari". Marius Chivu e mai transant, semnaland ca in Romania zona culturii inalte e inca separata de cea a culturilor pop – "artistii si in special scriitorii nu sunt interesati de ce se intampla in muzica" –, cu exceptia foarte relativa a artistilor vizuali. Marius Chivu spune ca nu stie despre o subcultura X in Romania "sau daca exista, e inca in underground". In opinia lui Marius Chivu, X-erii au o atitudine mai moale, promovand retragerea, dezimplicarea si refuzul tacit al valorilor consumeriste in favoarea interioritatii. Criticul avanseaza observatia ca e poate cam tardiv pentru o generatie sau subcultura X, ca mai probabil o sa se sara peste aceasta etapa – Luna Amara si Omul cu sobolani parandu-se totusi cei mai aproape de ethosul grunge.
Gabriella Eftimie crede, din contra, ca inca nu a venit vremea pentru o subcultura X, "o sa treaca ceva timp pana sa apara", fiindca Romania abia acum consuma revolutiile de mentalitati, "e inca la varsta hippie" si "pentru moment, e incantarea asta pentru formele astea de capitalism. Nu exista inca acea lume postconsumerista, cu oameni suficient de autonomi si individualisti ca sa se poata apara o mentalitate X". Sau, adauga Gabriella Eftimie, "daca au aparut astfel de grupuri, sunt inca prea marginale ca sa le stiu". Trupele ca Luna Amara, Omul cu sobolani i se pare ca sunt pseudogrunge si pseudocritice, "par sa hraneasca sistemul in care functioneaza, apeleaza la un soi de spirit anticomercial prin metode comerciale, la un fel de subversivitate facuta sa placa, ca Parazitii". Nu exista inca o subcultura X in Romania, spune Gabriella Eftimie, pentru ca societatea nu s-a maturizat suficient ca sa apara.
» In Generatia X, un grup de trei prieteni sub 30 de ani, cu totii hipercalificati, decid sa se retraga din joburile lor bine platite, dar care le consuma tot timpul, pentru a lucra in "McJob-uri" – joburi prost retribuite, fara prestigiu, dar care lasa timp liber.
