In jurnalul sau foarte recent, din luna decembrie 2005, postat pe site-ul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, dar si in scrierile memorialistice anterioare, IPS Bartolomeu Anania vorbeste cu patos firesc despre perioadele sale de detentie, ca luptator anticomunist, incepand din 1946, dar niciodata despre ceea ce a facut dupa iesirea din inchisoarea de la Aiud, in august 1964. In mod cu totul surprinzator, la nici un an de la eliberarea din lotul legionarilor de la Aiud, preotul Anania este trimis in 1965, de regimul comunist, tocmai la Arhiepiscopia Misionara Ortodoxa Romana din America si Canada, unde a activat timp de 12 ani ca director al Cancelariei eparhiale, coordonator al revistei si almanahului „Credinta”, director al Departamentului Publicatii si reprezentant al Arhiepiscopiei in relatiile interbisericesti. In circumstantele in care, in acei ani, SUA ii refuzase actualului patriarh Teoctist Arapasu viza de intrare, pentru optiunile sale comuniste, ferme (fusese propus pentru aceeasi functie), orice om de bun-simt isi poate pune intrebarea: Cum a reusit sa ajunga parintele Anania, la cateva luni dupa iesirea din inchisoare, tocmai in America si Canada, cand ceilalti detinuti politici au mai facut cativa ani de domiciliu obligatoriu, in conditii extrem de dure, in Baragan, Baltile Dunarii sau in Delta? Misterul il lamureste insusi generalul Ion Mihai Pacepa, in celebra sa carte „Orizonturi rosii”, aparuta la New York in 1988, iar in Romania abia dupa 4 ani. In anul 1992, cand a aparut „Orizonturi rosii” la Editura Venus din Bucuresti, instabilitatea politica din tara noastra si spectacolul de strada au captivat cu totul atentia opiniei publice, astfel incat senzationala dezvaluire facuta de fostul sef al spionajului comunist romanesc privind identitatea reala a arhimandritului Bartolomeu Anania a putut trece neobservata pana azi. Insa lovitura de palat patriarhal pusa la cale de actualul arhiepiscop al Clujului, in sedinta Sfantului Sinod din 4 noiembrie 2005 (cand a impus cu forta crearea unei noi Mitropolii a Clujului, prin desprinderea a patru puternice eparhii din Mitropolia istorica a Ardealului, dupa alegerea noului mitropolit Laurentiu Streza), l-a plasat pe IPS Bartolomeu Anania in centrul atentiei opiniei publice din Romania si legitimeaza reactualizarea dezvaluirilor senzationale facute de generalul Pacepa. Precizam ca aceste informatii, care il ingroapa pe actualul arhiepiscop Bartolomeu Anania, aspirant la scaunul mitropolian al Clujului si la tronul patriarhal din Capitala Romaniei, au fost lansate de generalul Pacepa in secventa din „Orizonturi rosii” dedicata vizitei pe care au intreprins-o in SUA sotii Nicolae si Elena Ceausescu. Iata ce scrie Ion Mihai Pacepa, in memoriile sale, cu acel prilej:
Ceausescu il aprecia pe agentul DIE Bartolomeu Anania
„Intors la Blair House, Ceausescu s-a dus la biblioteca, a dat drumul stereo-ului si a cerut jocul de sah.
– Clericul a aratat bine in costumul sau de maimuta. Ce fel de munca face el?, a inceput Ceausescu, deschizand jocul.
El se referea la arhiepiscopul Bisericii Ortodoxe Romane din Statele Unite si Canada (IPS Victorin, n.n.), care fusese trimis din Romania ca sa preia controlul bisericilor emigrantilor din Statele Unite si Canada. In raportul scris de mana de statia din Washington, pe care l-am predat lui Ceausescu in acea dimineata, exista un capitol substantial despre contactele prolifice ale arhiepiscopului cu DIE-ul, ca agent vechi, ce fusese folosit cu succes de-a lungul anilor in care a trait la Misiunea romana din Ierusalim si la Manastirea Sf. Tikhton din South Canaan, Pennsylvania.
– Activa si productiva, in conformitate cu Florea.
– Avem nevoie sa-l facem agent secret cu acoperire buna, la fel cum am procedat cu predecesorul sau. Inteles? (ordona Nicolae Ceausescu, n.n.).
„Predecesorul” era arhimandritul Bartolomeu Anania (precizeaza Pacepa, n.n.), un vechi ajutor al DIE-ului, care a fost trimis, cu ani in urma, ca sa preia un ziar religios, numit „Credinta”, si a-l folosi pentru influenta. DIE-ul l-a rechemat in 1974, din cauza unor rapoarte ca intentiona sa ramana in Statele Unite. Daca acest lucru se intampla, el putea compromite folosirea clericilor cu grad inalt, ca acoperire pentru agentii DIE, ceea ce Ceausescu voia sa pastreze in cel mai mare secret.
– Trebuie sa-l facem pe episcop colonel sau chiar general. Si pompeaza in el cat mai multi bani posibil. Cu bani poti cumpara orice in America, inclusiv Bisericile. Cati emigranti avem acolo?
– Peste 300.000.
Lui Ceausescu ii place sa auda aceasta cifra, desigur, impresionanta conform standardelor romanesti.
– Cati avem in computer pana acum?
– In jur de 100.000.
– Cand vor fi inclusi toti cei 300.000?, a continuat el, incercand sa-mi sustraga atentia de la joc.
– Saisprezece pana la optsprezece luni. Ne-a trebuit un timp pana sa pornim proiectul. Acum este doar o chestiune de a programa datele (…)
– Ce-i nou in legatura cu preotul pe care l-ati trimis aici, via Italia, cu cativa ani in urma?
– Avram?
– Cel care a avut o poveste atat de miscatoare despre persecutia familiei sale sub comunism, in Romania. Crevetele ala mic si gras, care n-a fost in stare sa invete engleza. Dar a tinut astazi o cuvantare draguta.
– Avram, tovarase. Florea raporteaza ca el a preluat o biserica in Detroit si este acum unul dintre cei mai activi agenti de influenta printre emigranti.
– Ti-am spus eu acest lucru cand m-am intalnit cu el in prima mea vizita aici. El are siretenia unui taran roman. Si este foarte devotat, si nu va uita niciodata cine este stapanul. Ai grija de el.
– Da, tovarase.
– El trebuie folosit, de asemenea, impotriva lui Trifa. Fiecare agent trebuie insarcinat cu distrugerea acelui porc murdar si reactionar. Ceausescu a explodat: Nu voi putea dormi pana ce nu-l vad aruncat afara din America, inlaturat ca un gunoi.” („Orizonturi rosii”, vol. II, p. 218-219, Editura ziarului „Universul”, New York, 1988, sau p. 380-381, Editura Venus, Bucuresti, 1992).
Duhul Sfant
sau Securitatea?
Cat timp a activat in America, actualul arhiepiscop Bartolomeu Anania a lucrat la compromiterea lui Valerian Trifa (fiul lui Iosif Trifa, initiatorul puternicei miscari de renastere ortodoxa „Oastea Domnului”, dupa anul 1923, din Sibiu si intreg Ardealul), care a refuzat pana la expulzarea sa din America, in urma extraordinarelor diversiuni inscenate de oamenii lui Ceausescu, sa colaboreze cu Securitatea si Patriarhia comunista din Romania. Dupa cum reiese din fragmentul citat din „Orizonturi rosii”, Ceausescu il cunostea atat de bine pe arhimandritul Bartolomeu Anania si performantele sale de agent DIE, incat il dadea ca model lui Pacepa, cum trebuie racolati oamenii Bisericii si transformati in agenti secreti sub acoperire. Si daca ii recomanda generalului Pacepa sa „pompeze” bani cat de multi in IPS Victorin, sa-l faca pe arhiepiscop „colonel sau chiar general”, avem toate motivele sa credem ca de acelasi tratament s-a bucurat, in prealabil, si „predecesorul” sau.
Prima editie a cartii „Orizonturi rosii” a aparut la New York in 1988, iar cea din Romania, in 1992. Cu toate aceste dezvaluiri clare pe care le face generalul Ion Mihai Pacepa, consilier personal al lui Ceausescu si sef adjunct al DIE (deci seful direct al agentului Bartolomeu Anania!), Sfantul Sinod l-a hirotonit intru arhiereu si l-a instalat ca arhiepiscop pe IPS Anania in februrie 1993, in scaunul vacant al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului. Specializat de fosta Securitate in diversiuni comuniste, acesta este omul care a pus la cale puciul de pomina din Sfantul Sinod in noiembrie 2005, in urma caruia s-a produs tulburarea fara precedent din Biserica Ortodoxa Romana, prin scindarea Mitropoliei Ardealului, cel care a afirmat ca aceasta lovitura de palat patriarhal sta „sub pecetea Duhului Sfant”, sperand sa fie promovat ca mitropolit de Cluj, pentru a-si vedea visul de marire lumeasca, instalandu-se – in cele din urma – pe tronul patriarhal din Capitala Romaniei. In urma acestor dezvaluiri socante raman, totusi, cateva intrebari, carora le ocolim raspunsul, deocamdata: De ce a acceptat si accepta atat de usor actualul patriarh Teoctist bataile cu pumnul in masa sinodala si deciziile atat de fluctuante ale arhiepiscopului Anania? Sa fie atat de santajabil patriarhul Teoctist, cum sustin surse foarte bine informate din BOR, sau pur si simplu fosta Securitate controleaza inca o buna parte din Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane?
