Presa din Cehia a dezvăluit o afacere de spionaj în favoarea Rusiei, scandal care a provocat demiterea a trei generali cu funcţii înalte din armată.
Identificat drept Robert Rachardzo, spionul rus prezumtiv lucra ca psiholog la direcţia serviciului închisorilor cehe şi în timpul liber întreţinea relaţii cu o femeie ofiţer care conducea cancelaria celor trei generali cu funcţii înalte. Unul era şeful cancelariei militare a preşedintelui ţării, al doilea reprezenta Republica Cehă pe lângă Comandamentul suprem al NATO pentru Europa şi al treilea era adjunctul şefului de Stat Major al armatei cehe. Toţi au precizat că nu ştiau de legătura colaboratoarei lor cu Rachardzo, care a fost supravegheat de serviciile secrete cehe timp de cinci ani, dar a reuşit să fugă în Rusia. Această afacere de spionaj a fost calificată de media drept cel mai mare scandal de gen din istoria Republicii Cehe. În iunie, serviciile secrete cehe afirmau că spionii ruşi se interesau de armele cehe şi de sistemul energetic naţional. Practic, spionii ruşi sunt demascaţi destul de frecvent în Cehia şi sunt trimişi acasă.
Pe 17 august trecut, Praga expulza doi membri ai Ambasadei ruse acuzaţi de spionaj. A doua zi, Moscova expulza şi ea doi diplomaţi cehi, episodul ilustrând tensiunile existente între Rusia şi fostele state comuniste satelite, astăzi membre ale UE şi NATO. Expulzarea celor doi presupuşi spioni ruşi de pe teritoriul ceh nu a căzut din cer, ea reprezenta finalul unei bătălii ce dura de 11 luni între NATO şi Rusia. Miza era de a şti dacă era posibilă spargerea reţelei internaţionale şi bine organizate a agenţilor ruşi care adună informaţii sensibile în ţări membre ale Alianţei.
Totul s-a declanşat după arestarea, în 2008, a lui Herman Simm, înalt funcţionar la Ministerul estonian de Interne. Indirect, această arestare a permis serviciilor secrete cehe să-i demaşte pe cei doi spioni ruşi de la Praga. S-a stabilit că Simm se întâlnea regulat cu ofiţeri de rang înalt aparţinând SVR, serviciul de informaţii externe al Rusiei, şi, în schimbul banilor, le furniza informaţii sensibile privind NATO, în special privind proiectul de amplasare a unor componente ale scutului american antirachetă în Cehia şi Polonia şi asupra viitoarei strategii a Alianţei privind apărarea ţărilor baltice în caz de agresiune rusă. În total, el a transmis ruşilor nu mai puţin de 3.000 de documente. Pentru a scăpa de o pedeapsă gravă, Simm a trecut la mărturisiri complete şi a oferit date despre vasta reţea de agenţi ruşi ce acţionează în diverse state membre NATO.
Ca urmare, Alianţa Nord-Atlantică a declanşat o operaţiune vizând expulzarea mai multor agenţi ruşi din statele membre, între care şi episodul din 17 august, cei doi expulzaţi din Cehia lucrând ca ataşaţi militari. Un diplomat ceh declara că, atunci când se cere o viză diplomatică pentru cineva de origine rusă, „numele este trimis în baza naţională de date şi apoi în cea a NATO, pentru a se verifica dacă este asociat unei activităţi suspecte. Un nume din două figurează în bazele de date”. De ani de zile, serviciile cehe avertizează despre riscurile legate de creşterea „influenţei ruse”. În ultimul raport, serviciul de contraspionaj civil ceh (BIS) arată că „sectorul economic sau grupurile industriale care sunt sub influenţa serviciilor secrete ruse pot fi utilizate ca mijloc de presiune politică”.
Unul dintre responsabilii BIS preciza că, „în cursul ultimilor ani, am constatat că întreprinzătorii cehi, despre care se ştie că primesc sume suspecte provenite din Rusia, au încercat de mai multe ori să preia controlul întreprinderilor de telecomunicaţii, sistemelor de informaţii şi al infrastructurilor de transport feroviare, aeroporturi sau chiar companii aeriene”. Rapoartele serviciilor secrete semnalează o activitate crescândă a spionilor ruşi în ţări din Europa Centrală şi de Est, Moscova considerând că fac parte din „sfera ei de influenţă”.
