Gigantul rus a semnat un acord de cooperare cu grupul energetic austriac, încercând să obțină mai multă putere de lobby pentru proiectul său de extindere a conductei submarine europene de gaz Nord Stream.
Aprovizionarea Europei cu gaze rusești, ce reprezintă o treime din consumul european de gaze, a fost tot mai politizată, din cauza implicării Moscovei în criza ucraineană şi nu numai. Tocmai de aceea, arată Reuters, Gazprom vrea să ocolească Ucraina, prin extinderea unei rețele de conducte submarine, în care raolul principal îl are Nord Stream, care trece prin Marea Baltică, spre Germania. Bruxelles-ul s-a opus acestor planuri de extindere.
Rusia are ieşire la Marea Baltică în zona cea mai estică a acesteia, chiar la frontiera cu Finlanda. Nord Stream traversează de aici Baltica, evitând apele teritoriale ale Letoniei, Estoniei, Lituaniei şi Poloniei, care sunt ostile proiectului, apoi ajungând în nord-estul Germaniei. Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom, a declarat că nu există nici o îndoială asupra faptului că Nord Stream 2, prin care Rusia doreşte dublarea capacității conductei existente la 110 miliarde de metri cubi, va fi gata la finalul anului 2019. Unii lideri europeni sunt însă împotriva proiectului, care este susținut de companiile E.ON şi Wintershall din Germania, precum şi de către Shell, OMV și Engie.
Europa a încercat în ultimii ani să-şi reducă dependența de aprovizionarea cu energie din Rusia, adversarul său din Războiul Rece, o dată cu creşterea tensiunii politice între Moscova şi UE din cauza numeroaselor probleme, precum implicarea în criza din Ucraina și extinderea către Est a Pactului Nord-Atlantic.
Conducta Nord Stream existentă nu este folosită la capacitate maximă din cauza normelor anti-monopol din Europa, cunoscute sub numele de “Al Treilea Pachet Energetic”. Totuși, Gazprom insistă asupra faptului că gazoductul Nord Stream 2 este legal.
Concernul a declarat că acordurile semnate cu OMV vineri, la Sankt Petersburg, includ livrările de petrol din Rusia către compania austriacă. O sursă familiară cu planurile Gazprom a declarat că firma controlată de Kremlin doreşte să folosească puterea de lobby a companiei austriece pentru a obține acordul pentru Nord Stream 2. “Acesta este principalul rol al evenimentului de vineri: a asigura lobby-ul OMV “, a precizat sursa citată.
Pentru aceasta, un acord preliminar de schimb de active a fost convenit în luna septembrie a anului trecut. Conform acestuia, OMV va dobândi 24,98% din zonele IV și V ale Formaţiunii Achimov, din câmpul petrolier şi gazeifer Urengoy, din Siberia. Alexei Miller a declarat tot vineri că Gazprom se așteaptă la exporturi record de gaze anul acesta, în Europa, după ce livrările au crescut cu 29%, la 44,4 miliarde de metri cubi, în primul trimestru al anului în curs.
Pentru a obţine lobby-ul OMV, Gazprom, care încearcă să-şi apere cota de pe piaţa europeană a energiei, a acceptat un schimb de active pe segmentul upstream (explorare şi producţie petrolieră) cu OMV AG. Iar compania austriacă încearcă să-şi diminueze costurile de producţie, pe fondul declinului preţului ţiţeiului, conform Agerpres. Astfel, OMV oferă Gazprom o participaţie în activele sale norvegiene offshore, în schimbul unei participaţii minoritare în două blocuri din zăcământul energetic Urengoy, din Siberia. Cele două companii au semnat un contract de furnizare a ţiţeiului pentru rafinăria OMV din Schwechat, Austria, precum şi un schimb de expertiză.
La momentul descoperirii sale, în anul 1966, zăcământul Urengoyskoye era cel mai mare depozit de gaze naturale din lume. Producţia de aici ar urma să înceapă în anul 2017, a anunţat în luna martie concernul rus Gazprom. OMV ar putea obţine astfel 24,98% din societatea mixtă formată. Cele două zone ar putea produce 14 miliarde de metri cubi de gaz pe an, conform şefului Gazprom, Alexei Miller.
Rusia este dependentă de veniturile obţinute din vânzarea ţiţeiului şi a gazelor naturale şi se bazează pe cooperarea energetică cu cei mai vechi parteneri ai săi din Europa Occidentală. Aceştia sunt în principal Germania şi Austria, pe fondul sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană. În schimb, OMV, prin legăturile sale cu Federaţia Rusă, vrea să-şi reducă din costuri, deoarece declinul preţului ţiţeiului face ca producţia sa din Marea Nordului să nu mai fie profitabilă.
110 miliarde de metri cubi de gaz metan pe an reprezintă capacitatea de export la care vrea să ajungă Gazprom, prin Nord Stream, până în anul 2019.
Restricții
Capacitate scăzută
Nord Stream s-a numit anterior North Transgas și North European Gas Pipeline. Este un gazoduct care pleacă din Rusia, de la Vyborg, ajungând la Greifswald, în Germania, deținut și operat de compania germană Nord Stream AG. Funcționează în prezent cu două conducte paralele. Prima a fost inaugurată în noiembrie 2011. A doua a fost inaugurată în octombrie 2012. Are 1.222 kilometri lungime şi este cea mai lungă conductă submarină din lume. Are o capacitate anuală de 55 miliarde de metri cubi de gaz, planificată să fie dublată la 110 miliarde metri cubi de gaz până în anul 2019, prin stabilirea a două linii suplimentare de alimentare.
Totuși, momentan, din cauza restricțiilor UE cu privire la Gazprom, doar 22,5 miliarde de metri cubi din capacitatea sa se utilizează efectiv. Numele Nord Stream are uneori un sens mai larg, care include conducta de pe uscat de alimentare din Federația Rusă, precum și conexiunile sale suplimentare din Europa de Vest. Proiectul, promovat de guvernul Rusiei și convenit cu guvernul Germaniei, este controversat.
