Drepturile de explorare si extragere de petrol si gaze din doua sectoare ale Marii Negre, apropiate de Insula serpilor, au fost concesionate pe o perioada de 30 de ani, inca din 1992. Doua firme, din Canada si Marea Britanie, Sterling si Melrose, vor putea extrage cat vor, platind doar impozit pe profit si redevente petroliere statului roman. Contractul a fost reinnoit, pe ultima suta de metri, de catre Calin Popescu Tariceanu, are anexele secrete si nu a fost semnat de ministrul Justitiei. El extinde drepturile celor doua firme si "reduce implicarea Guvernului, cu respectarea legislatiei romanesti si europene", sustine firma Sterling. Pe act apare semnatura fostului sef al Cancelariei primului-ministru Dorin Marian, fost angajat al Rompetrol.
Castigurile statului roman se reduc la redevente petroliere, impozitul pe profit si alte taxe aferente. Sterling si Melrose nu extrag insa nimic deocamdata, ci doar au prospectat si au forat pentru a gasi zacamintele, "pe riscul lor", dupa cum scrie in nota de fundamentare a actului normativ. Totusi, gazele si petrolul gasite vor putea fi exploatate dupa bunul lor plac. Sterling este obligata sa lucreze cu subcontractori din Romania, ceea ce a si facut. Printre acestia se numara Petrom, Rompetrol, Grupul de Servicii Petroliere sau Prospectiuni SA, firma lui Ovidiu Tender.
Verdictul de la Haga, favorabil Romaniei, a scos la iveala ca de fapt acele zone de exploatare, Midia si Pelican, se intersectau cu perimetrul disputat cu Ucraina. Unii specialisti considera ca de fapt Romania a "vandut pielea ursului din padure", neavand inca drepturi asupra resurselor din zona.
Verdictul favorabil Romaniei in disputa cu Ucraina asupra delimitarii platoului continental din Marea Neagra a adus in prim-plan posibilitatea ca statul roman sa castige miliarde de dolari din exploatarea hidrocarburilor asupra carora si-a castigat dreptul la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. A iesit la iveala insa ca o mare parte din zacamintele de acolo sunt concesionate pe o perioada de 30 de ani unui consortiu de firme din Canada (Sterling Resources) si Marea Britanie (Melrose Resources). Contractul a fost incheiat inca din 1992 intre Rompetrol, pe atunci societate de stat, si alte doua firme – Enterprise Oil si Canadianoxi. De atunci, concesiunea a fost pasata catre alte firme, ajungand in 2006 la canadienii de la Sterling. Pe ultima suta de metri de mandat, cand verdictul de la Haga devenise previzibil, premierul Calin Popescu Tariceanu a consfintit dreptul acestei firme de a exploata zacamintele din sectoarele maritime Midia XV si Pelican XIII.
Castigurile statului roman se reduc la redevente petroliere, impozitul pe profit si alte taxe aferente. Sterling si Melrose nu extrag insa nimic deocamdata, ci doar au prospectat si au forat pentru a gasi zacamintele, "pe riscul lor", dupa cum scrie in nota de fundamentare a actului normativ. Spre deosebire de Ucraina, care ar fi platit firme de prospectiuni pentru a fi informata cu privire la zacaminte, din documentele publicate pana acum nu reiese ca Romania ar fi procedat la fel, ci doar ca Sterling ar lucra pe principiul "ce-am gasit al meu sa fie".
O alta problema a contractului este ca o parte a sectorului de exploatare Pelican XIII s-a aflat in zona adiacenta Insulei serpilor, asupra careia Romania s-a judecat cu Ucraina. Aspectul este recunoscut chiar de catre firma Sterling, care scrie pe pagina sa de internet ca "asteapta un verdict de la Haga" pentru a-si putea derula operatiunile. Cu toate acestea, directorul ANMR, Bogdan Gabudeanu, a negat ieri acest lucru. El a fost demis pe inserate de catre premier.
Avocatul Gheorghe Piperea, specialist in drept comercial si international, ne-a declarat ca "statul roman a vandut pielea ursului din padure. Acest acord nu putea avea ca obiect resurse asupra carora Romania nu avea inca dreptul". Avocatul spune ca acest contract seamana cu cele privind cumpararea drepturilor litigioase, fiind mai degraba un acord "cu conditie suspensiva": daca Romania nu castiga la Haga, intelegerea pica. Fiind si secret, contractul "poate fi la limita legalitatii si poate ascunde lucruri urate", spune Piperea.
Amendamentul secret nr. 11, la care face referire controversata hotarare de Guvern a lui Tariceanu, transforma intelegerea initiala de exploatare si impartire a productiei pentru a se conforma structurii de taxe si jurisdictiei Romaniei si devine un "acord petrolier". "Intelegerea transfera majoritatea controlului si puterea de decizie catre operator si reduce implicarea directa de zi cu zi a Guvernului, fara a incalca legislatia romaneasca ori pe cea europeana", scrie compania Sterling pe pagina sa de internet.
De altfel, beneficiile statului roman s-au redus, de-a lungul celor 17 ani de cand este incheiat contractul, la taxe la bugetul asigurarilor sociale si la multumirea ca unele firme romanesti au de lucru. Sterling este obligata sa lucreze cu subcontractori din Romania, ceea ce a si facut. Printre acestia se numara Petrom, Rompetrol, Grupul de Servicii Petroliere sau Prospectiuni SA, firma lui Ovidiu Tender.
Firmele care au explorat pana acum in baza acestui contract au investit 70 de milioane dolari, conform notei de fundamentare a HG din 2008, au forat sase sonde, au facut studii geologice si geofizice. Gazele gasite – doua miliarde de metri cubi in structura Doina – nu au fost inca exploatate. Sterling si-a extins explorarile, dar nu se stie ce a avut pana acum de castigat, pentru ca prevederile contractului au fost bagate insa la secret, iar actul normativ – o hotarare de Guvern – a fost semnat, printre altii, si de Dorin Marian, apropiat Rompetrol si seful cancelariei premierului. Semnatura lui Tariceanu apare pe document, desi acum el declara ca habar nu are de acest contract.
Ministrul Justitiei, a carui semnatura lipseste de pe hotararea de Guvern, a declarat ca nu are cunostinta de un astfel de act: "Aproape sigur nu am semnat asa ceva. Acest act nu a ajuns in fata ochilor mei". Premierul Emil Boc a dispus desecretizarea contractului. Presedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu, ne-a declarat ca "e suspect nu doar faptul ca pe hotararea de Guvern nu exista semnatura ministrului Justitiei, ci si faptul ca la data emiterii hotararii tocmai fusese demis din functie presedintele ANRM, Gheorghe Buliga". Acesta ar fi cerut lamuriri despre contract, dar a fost refuzat si apoi demis. Buliga nu a putut fi contactat pentru explicatii.
Liberalul Varujan Vosganian, fost ministru al Finantelor si Economiei, a luat apararea fostului guvern: "Actul aditional secretizat avea in vedere modificarea legii energiei, actualizari ale denumirilor, nu au existat alte drepturi de natura contractuala". Vosganian considera ca nu se pune problema unei pierderi a Romaniei, "pentru ca nu s-au efectuat activitati de exploatare. Nimeni nu a stabilit daca extragerea se poate face, daca are un profil economic avantajos".
Faptul ca prevederile contractului sunt secrete este pus de Vosganian pe seama legislatiei romanesti, care prevede intr-adevar ca prospectiunile pentru resurse naturale intra sub incidenta secretului de de stat. Singurul dintre semnatarii actului normativ care a raspuns ieri la telefon a fost Attila Korodi, fost ministru al Mediului. "Avizul nostru a avut in vedere daca acel perimetru intra in contradictie cu vreo zona protejata sau cu legislatia de mediu", ne-a declarat Korodi, care spune ca nu stie nici el ce contine anexa secreta a contractului cu Sterling.
Succesul activitatii firmei Sterling Resources in cele doua arii pe care le-a concesionat in Marea Neagra este inca incert. "Vrabia este inca pe gard", ne-a declarat Maria Stratulat, fost presedinte al Agentiei Nationale pentru Resursele Minerale. Maria Stratulat spune ca primul contract de exploatare a resurselor din aceste zone ale Marii Negre, cel incheiat intre compania de stat Rompetrol si compania Enterprise, nu mai are nici o relevanta, pentru ca s-a schimbat titularul contractului si licenta de exploatare s-a acordat in 1995, dupa ce a aparut legea petrolului, iar in 2003, cand a inceput litigiul cu Ucraina privind platforma continentala, activitatile de exploatare "au fost suspendate de comun acord intre parti", pana la solutionare.
