Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii a fost blocată în urma deciziei de ieri a Curţii Constituţionale care a invalidat alegerea în acest organism a şapte membri, între care magistraţii Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea şi reprezentantul societăţii civile, Victor Alistar. Aceştia nu mai au voie să participe la şedinţele şi deciziile CSM.
Curtea Constituţională a luat ieri o decizie fără precedent în ceea ce priveşte activitatea organismului de conducere al magistraţilor din România: „Constată că hotărârile Senatului României de validare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt neconstituţionale. Decizia este definitivă şi obligatorie şi se comunică Senatului”.
Practic, Curtea Constituţională a admis două contestaţii formulate de PDL în decembrie anul trecut, imediat după ce Senatul României, prin două hotărâri distincte, i-a validat pe cei 11 magistraţi aleşi la adunări generale ale instanţelor, precum şi pe doi membri ai societăţii civile. Dintre cei 11 magistraţi validaţi de Senat, PDL i-a contestat doar pe judecătorii Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi pe procurorul Nicolae Dan Chiujdea, pe motiv că sunt la al doilea mandat consecutiv, situaţie interzisă de lege. Dintre cei doi membri ai societăţii civile validaţi de Senat, PDL l-a contestat doar pe Victor Alistar, pe motiv că Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat incompatibil, iar acesta nu a contestat decizia în instanţă.
Deoarece în minuta Curţii nu existau amănunte, ieri specialiştii în drept se întrebau dacă nu cumva această decizie desfiinţează practic CSM, până la organizarea de noi alegeri, sau sunt invalidaţi doar cei şapte membrii contestaţi.
De asemenea, o altă întrebare ridicată se referă la situaţia a trei dintre cei şapte contestaţi, şi anume la înlocuitorii în CSM a celor care s-au pensionat în plin mandat şi pentru care nu s-au organizat noi alegeri deoarece s-a considerat (eronat) că aceştia nu au avut un mandat întreg de şase ani. În consecinţă, până când Curtea Constituţională nu-şi va motiva decizia şi nu va da astfel amănunte despre toate situaţiile de fapt şi de drept constituţional sesizate de PDL în cele două contestaţii, se poate spune că în acest moment CSM nu mai poate funcţiona.
Ce conţin contestaţiile PDL
În prima contestaţie, PDL a arătat că Senatul României a validat o listă cu 11 magistraţi pentru noul CSM, cu toate că trei dintre aceştia erau la al doilea mandat consecutiv, iar legea CSM interzice expres acest lucru.
„Doamna judecător Lidia Bărbulescu, domnul judecător Dan Lupaşcu, domnul judecător Nicolae Dan Chiujdea au deţinut calitatea de membri CSM , fiind validaţi prin hotărârea plenului Senatului nr. 65/2004. Prin hotărârea contestată, ei au fost validaţi pentru al doilea mandat de şase ani, cu încălcarea art.1 alin.5 din Constituţie (…) Senatul era obligat să verifice dacă au fost respectate dispoziţiile legale cu privire la alegerea membrilor CSM şi să constate faptul că în cauză nu puteau fi validaţi pentru un al doilea mandat de şase ani”, susţine PDL. De asemenea, în aceeaşi contestaţie, PDL a sesizat că Senatul României a încălcat legea şi când a admis ca trei magistraţi să-şi continue mandatul de şase ani (cei trei au înlocuit alţi trei magistraţi, în plin mandat), deşi şi pentru locurile lor trebuiau organizate alegeri.
„Hotărârea contestată este neconstituţională având în vedere că dintr-un număr total de 14 membri au fost validaţi doar 11.
Diferenţa de trei mandate se referă la doamna judecător Ana Cristina Lăbuş, doamna procuror Graţiana Daniela Petronela Isac şi la domnul procuror Dimitrie Bogdan Licu. (…) Vă solicităm să luaţi act de faptul că aceste trei validări s-au produs însă în contextul intervenirii, în momente diferite, a vacanţei funcţiei de membru CSM. Aceste trei mandate sunt exercitate pe perioada rămasă din mandatul judecătorului, respectiv procurorilor pe care îi înlocuiesc (…) În consecinţă, Senatul era obligat să verifice dacă au fost respectate dispoziţiile legale cu privire la alegerea membrilor CSM şi să constate că şi pentru aceste trei mandate trebuiau organizate alegeri. Existenţa ambelor motive de neconstituţionalitate mai sus enunţate, dar şi consacrarea şi perpetuarea lor de către Senat duc la încălcarea art.148, alin 4 din Constituţie”se susţine în contestaţia PDL admisă de Curtea Constituţională. În a doua contestaţie, PDL a atenţionat asupra faptului că Senatul l-a validat pe Victor Alistar ca reprezentant al societăţii civile în CSM, deşi acesta „s-a aflat într-o stare vădită de incompatibilitate în perioada 23.01.2007 -01.03.2009″. Starea de incompatibilitate a fost descoperită de Agenţia Naţională de Integritate, iar Alistar nu a contestat-o în instanţă, astfel că hotărârea ANI a rămas definitivă. Din cauza acesteia, timp de trei ani, Victor Alistar nu poate fi ales într-o funcţie publică cum este CSM.
Senatul a încălcat şi recomandările Comisiei Europene
Potrivit contestaţiei PDL, Senatul României nu a ţinut cont de recomandările UE privind organizarea de alegeri transparente şi corecte pentru CSM, ca pas important în realizarea reformelor în justiţie. În rapoartele anuale, UE a criticat activitatea CSM deoarece această instituţie s-a axat în special pe apărarea magistraţilor suspectaţi de corupţie, şi nu pe eliminarea acestora din sistemul justiţiei. Senatul este cel care trebuie să deblocheze activitatea CSM.
INTERPRETĂRI CSM:
„Am luat act de decizia Curţii Constituţionale (…). De la data publicării în Monitorul Oficial decizia este obligatorie şi are putere numai pentru viitor.”
Laura Ştefan, expert anticorupţie Societatea Academică Română:
„Decizia Curţii Constituţionale invalidează hotărârea Senatului privind numirea noului CSM. Deoarece Curtea nu şi-a motivat încă decizia, sunt posibile două scenarii, şi anume menţinerea în componenţa CSM a membrilor care nu au fost contestaţi la Curtea Constituţională sau invalidarea totală a alegerilor pentru CSM. Personal, aş opta pentru validarea parţială a CSM. Această variantă are avantajul că va asigura continuitate in funcţionarea CSM şi că nu îi va penaliza şi pe acei membri care au respectat legea pe parcursul alegerilor.”
Iulian Urban, senator PDL, unul dintre autorii contestaţiilor:
„CSM are în componenţă 19 membri, dintre care doar patru, respectiv Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu, Dan Chiujdea şi Victor Alistar – au fost eliminaţi prin decizia Curţii Constituţionale. CSM poate funcţiona deoarece cvorumul este asigurat de cei 15 membri.”
Dan Lupaşcu, judecător eliminat din CSM :
„Nu pot face nici un comentariu. Aştept motivarea Curţii Constituţionale.”
Dan Chiujdea, procuror eliminat din CSM:
„Decizia Curţii trebuie respectată întru totul.”
Senatorii UDMR şi UNPR au refuzat să semneze contestaţiile PDL trimise la Curtea Constituţională.
Lidia Bărbulescu,
fostă preşedintă a CSM şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost audiată ca martor în dosarul de corupţie în care au fost arestaţi senatorul PSD Cătălin Voicu şi judecătorul Florin Costiniu.
Dan Lupaşcu,
fost preşedinte CSM şi preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, e cunoscut pentru obstinaţia cu care a militat împotriva reformelor din Justiţie şi i-a apărat pe magistraţii suspectaţi de corupţie.
Dan Chiujdea,
procuror, fost vicepreşedinte CSM, a apărut în stenogramele din dosarul penal al senatorului Cătălin Voicu. A recunoscut prietenia cu acesta, dar a susţinut că nu a comis nelegalităţi.
Victor Alistar,
director executiv al Transparency International România, a fost declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate. La Parchet, numele lui figurează într-un dosar penal.
