Dacă în anii trecuți zona Galațiului a fost afectată de inundațiile produse de viiturile pe cele trei cursuri de apă care înconjoară orașul, Dunărea, Siretul și Prutul, în această primăvară amenințarea a venit de unde autoritățile se așteptau cel mai puțin: de la Lacul Brateș, cu o suprafață de 2.060 de hectare, al cărui nivel a crescut din cauza precipitațiilor recente, care au umflat apele lacului, dar au crescut și nivelul Canalului Magistral Lunca, care alimentează sistemul de irigații cu apă din Dunăre.
Prefectul Dorin Otrocol a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și în urma analizei efectuate, începând de sâmbătă ANIF Galați a început să evacueze apa din lac. „Există pericolul de inundare pentru că la Canalul Magistral Lunca apa trece peste stăvilar și ANIF, cu ajutorul Stației de Pompare de la Ghimia, trebuie să pompeze apa astfel încât nivelul Lacului Brateș să scadă. Astăzi este din nou cod galben, cu cantități importante de precipitații și este extrem de important să păstrăm nivelul Lacului Brateș la un nivel corespunzător”, a declarat Otrocol. În cinci zile lacul va fi adus la un nivel care nu mai prezintă nici un pericol. Potrivit prefectului de Galați, dacă apele ar rupe digul de la Brateș ar fi inundată toată Valea Orașului, iar asta ar însemna inundarea unui cartier cu 1.324 de locuințe, fiind afectate 8.502 persoane, dar ar mai fi inundate și halele de producție a 31 de operatori economici, printre care Șantierul Naval „Damen” și Portul Bazinul Nou, dar și mii de hectare de terenuri agricole și 9 ferme agricole la care sunt deținute substanțe periculoase.
„Balatonul României“ un nou „no man’s land“
Lacul Brateș, supranumit și „Balatonul României”, a fost părăsit în tranziție, de aproape 20 de ani luciul de apă nefiind administrat de nimeni, iar digurile nu au mai fost consolidate de tot atâția ani. Deși au fost depuse la Ministerul Agriculturii mai multe cereri pentru concesionarea luciului de apă, s-a ajuns la un blocaj pentru că din 2009 nici un ministru al Agriculturii nu și-a făcut timp pentru a numi pe membrii comisiei care să aprobe concesionarea. Acum, prefectul Galațiului a făcut noi demersuri pentru concesionarea luciului de apă: „Am făcut mai multe demersuri la minister, astfel încât lacul să fie concesionat, iar concesionarul să rezolve și problema referitoare la digurile de acolo”, ne-a declarat Dorin Otrocol.
Șantierul „Ana Pauker“
Lacul Brateş, situat la est de Galaţi, avea în 1921 o suprafaţă de 27.000 de hectare. De aceea i se și spunea “Balatonul României”. Brateşul a fost sistematizat prima oară în perioada 1927-1931, când a fost secată incinta Brateşul de Sus, de aproximativ 7.500 ha. În perioada 1947-1949, pe malul Brateşului a fost înfiinţat Șantierul “Ana Pauker”, pentru desecarea a mii de hectare de luciu de apă, transformate în terenuri arabile. În 1962 a început o nouă etapă de modificare a geografiei zonei Brateşului, lacul fiind transformat într-o pepinieră de 320 hectare (Brateşul Mic) şi un polder de 2.060 ha, care avea rolul de a atenua viiturile pe râul Chineja, iar în secundar piscicultura. În perioada 1974-1976 era obţinută o producţie de 1.600 tone de peşte pe an.
Interesați de Brateș, un italian și un arab
Lacul Brateș a făcut parte din fosta societate de conserve de pește, Pescogal Galați, înființată în 1912 și falimentată în anii ’90. În 1997, fostul hocheist Stelian Rusu a luat în concesiune luciul de apă, fiind partener în această afacere cu Alfonso Calderone, un investitor italian. La un moment dat, au mai intrat în joc doi afaceriști din București și împreună au încercat să vândă afacerea unui arab. Au cerut 4 milioane de euro, dar tranzacţia nu s-a încheiat, pentru că arabul nu era dispus să ofere mai mult de două milioane euro. După ce Stelian Rusu a murit în 2008, concesionarea a încetat pentru că Rusu preluase luciul de apă ca persoană fizică. Așa a rămas Lacul Brateș de izbeliște, deși chiar un inginer piscicol, ultimul șef de fermă al Brateșului, ar fi dorit să relanseze producția picicolă.
