Galaţiul a rămas fără muzeele de istorie şi de artă

În numai două luni, la Galaţi au ajuns în stradă două muzee: Muzeul de Istorie şi Muzeul de Arte Vizuale. Ambele instituţii funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi şi, deşi se ştia de mulţi ani că imobilele în care funcţionau muzeele erau revendicate în instanţă, aleşii nu au făcut nimic pentru a asigura din timp alte sedii.

Acum s-a ajuns la evacuarea în forţă, colecţiile ambelor muzee fiind mutate în Piaţa Centrală, principala piaţă agroalimentară din Galaţi. Cutiile în care au fost împachetate colecţiile Muzeului de Istorie au fost duse din luna octombrie la Muzeul Colecţiilor de pe str. Traian, iar colecţiile Muzeului de Artă sunt împachetate chiar în aceste zile şi duse la sediul Consproiect SA, societatea de proiectări a CJ Galaţi.

Vestigii importante pentru istoria Europei

Printre colecţiile Muzeului de Istorie se află importante vestigii din Antichitate, când pe teritoriul de astăzi al oraşului se afla o dava dacică. Mai târziu, aici s-a format o puternică aşezare romană. Vestigiile din epoca romană descoperite la Galaţi sunt importante chiar pentru istoria Europei, pentru că dovedesc revirimentul stăpânirii romane la nord de Dunăre în timpul domniei lui Constantin cel Mare. În acelaşi timp, vestigiile descoperite în necropola romană sunt mărturii pentru încreştinarea populaţiei daco-romane care trăia în această zonă în secolul 3. Sunt fragmente de amfore sau accesorii inscripţionate cu simboluri creştine sau monograma numelui lui Isus Hristos.

Lucrări semnate de plasticieni români celebri

În colecţiile Muzeului de Arte Vizuale se află lucrări ale unor importanţi pictori şi sculptori români: Teodor Aman, Nicolae Grigorescu, Octav Băncilă, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, M.H. Maxy, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Henri Catargi, Rudolf Schwei­tzer-Cumpăna, Constantin Piluţă. Pe o singură simeză a muzeului puteau fi admirate două lucrări din seria „Dealuri” a lui Horia Bernea, dar şi lucrări semnate de Sorin Dumitrescu. În colecţia muzeului mai sunt şi sculpturi de Pacea, Apostu etc.

Muzeul de Istorie, un chiriaş costisitor

Despre revendicarea în instanţă a sediului Muzeului de Istorie şi posibila evacuare a acestei instituţii aleşii judeţeni ştiau de 6 ani. Pe 13 decembrie 2006, Radu Cavalioti a deschis acţiune în instanţă împotriva CJ, solicitând retrocedarea clădirii muzeului. În dosarul 5242/121/2006, instanţa s-a pronunţat pe data de 8 martie 2007, admiţând acţiunea lui Cavalioti şi dispunând restituirea în natură a imobilului. CJ a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar prin sentinţa nr. 771/09.02.2010 instanţa supremă a respins recursul CJ Galaţi ca nefondat. După alţi doi ani de indiferenţă, în această toamnă s-a ajuns la negocieri cu proprietarul de drept, care iniţial a cerut să-i fie plătită o chirie de 10 euro/mp, după care a scăzut preţul la 8,5 milioane euro. Cum asta ar fi însemnat plata unei chirii lunare de 17.000 euro, conducerea CJ Galaţi a preferat soluţia evacuării Muzeului de Istorie.

Galaţiul nu ar fi ajuns în situaţia ca vestigiile romane să fie îngrămădite în cutii şi mutate într-un sediu din piaţa centrală, unde nu vor mai putea fi expuse. Importanţa vestigiilor de la Galaţi îi convinsese până şi pe liderii comunişti că este necesară construirea unui muzeu de arheologie.

Acesta trebuia construit la Cavoul Roman, monument de dimensiuni impresionante, descoperit în 1974 de prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie. Cavoul are lungimea de 12 m, lăţimea de 9 m şi înălţimea de 5 m. Comisia Monumentelor Istorice a hotărât ca monumentul de la Galaţi să fie pus în valoare prin includerea sa „in situ” în ansamblul unui Muzeu de Arheologie.

Pentru protejarea monumentului până la construirea muzeului, pe locul respectiv a fost turnată o placă de beton.

Deşi există două proiecte arhitectonice, Muzeul de Arheologie nu a mai fost construit. Pe placa de beton de deasupra Cavoului Roman a fost amenajat un punct de colectare a gunoiului.

Noul Muzeu de Artă, o poveste tergiversată

Sediul Muzeului de Arte Vizuale a fost, înainte de perioada comunistă, Palatul Episcopal. În 2006, Comisia Specială de Retrocedare a Guvernului României a emis Decizia nr. 156/31.03.2006, prin care a retrocedat imobilul către actuala Arhiepiscopie a „Dunării de Jos”.

Conform Deciziei 156, muzeul mai putea funcţiona în clădire până pe 31.03.2007. Arhiepiscopul „Dunării de Jos”, ÎPS dr. Casian Crăciun, a fost de acord ca retrocedarea să fie amânată până la construirea unui nou sediu pentru muzeul de artă. Politicienilor din Primăria şi CJ Galaţi le-au trebuit 3 ani ca să hotărască locaţia, în Parcul Rizer. Între timp a fost realizat un proiect arhitectonic şi a fost pregătită accesarea unor fonduri de la MDRT. Se pare că în această vară a fost pierdută finanţarea. Dacă politicienii nu s-au priceput la atragerea finanţării, Arhiepiscopia Dunării de Jos a reuşit acest lucru. Pe 27.09.2012, a fost încheiat Contractul de Finanţare nr. 3.382/2012 între Arhiepiscopia „Dunării de Jos” şi MDRT, în vederea demarării lucrărilor pentru proiectul de consolidare, reabilitare şi modernizare a Palatului Episcopal în cadrul căruia va fi amenajat „Muzeul Istoriei Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos”. Pentru că exista riscul pierderii finanţării accesate de Arhiepiscopie, în baza adresei nr. 5.013/10.10.2012 a Arhiepis­copiei „Dunării de Jos”, pe 29 octombrie, preşedintele CJ Galaţi a dispus evacuarea Muzeului de Arte Vizuale şi mutarea operelor de artă la sediul Cons­proiect SA. Săptămâna trecută a avut loc ultimul vernisaj.