Porci hrăniţi cu pui şi găini moarte, a căror carne ajunge apoi în farfuriile noastre. Deşi sună mai degrabă a invenţie, în fapt este o realitate alimentară din România pe care foarte puţină lume o cunoaşte. Păsările sunt cumpărate, pe ascuns, de la fermele avicole şi folosite ca hrană, pentru că proteina animală grăbeşte îngrăşarea porcului. Practica este interzisă în Uniunea Europeană, din cauza bolilor care pot fi astfel transmise, dar unii crescători din sudul României o folosesc pentru că prezintă două avantaje: puii şi găinile moarte se vând mai ieftin decât furajele aprobate de lege, iar porcul se îngraşă mai repede decât cu cereale.
„România liberă“ a reuşit să obţină, din mai multe surse, confirmarea că la această metodă apelează, mai ales, persoane care cresc animale în gospodăriile proprii, pe care apoi le vând în târgurile comunale. Aceştia cumpără puii sau găinile de la societăţi avicole din judeţele vecine Bucureştiului, le fierb, iar supa astfel rezultată e folosită ca hrană.
Deşeuri de incubaţie şi ouă infecunde
Puii şi găinile moarte nu pot fi cumpărate de oricine. Angajaţii societăţilor avicole sunt suspicioşi, neagă iniţial că ar exista o asemenea practică, chiar şi medicii veterinari susţin că nu au mai auzit despre aşa ceva. După ce am întrebat mai multe persoane care lucrează în domeniul zootehniei, am ajuns în oraşul Mihăileşti, din judeţul Giurgiu, unde funcţionează două ferme avicole şi un abator pentru păsări. Primul care a admis că se folosesc pui morţi şi resturile acestora pentru hrana porcilor a fost vânzătorul de la un magazin de furaje din localitate.
Reporter: Mortăciuni găsesc pe aici
Vânzător: Mortăciuni? Găseşti pe la Avicola sau pe la târg maţe de alea, de le dau să mănânce. Pui, găini, dacă poţi să-i dai.
Odată prins acest fir, am decis să-l urmăm. Am mers, prin urmare, la ferma din Mihăileşti a Avicola SA Bucureşti. Acoperirea noastră a fost că suntem crescători de porci din Teleorman care caută o metodă rapidă şi ieftină de îngrăşare a celor zece animale pe care le pregătim pentru vânzarea de Crăciun. O angajată ne-a confirmat că mai sunt şi alte persoane care fac aşa ceva. “Şi domnul inginer Iliescu vine şi ia tot de aici”, ne-a explicat. Apoi, tot ea ne-a învăţat şi ce anume să cerem de la conducerea fermei, pentru a nu fi refuzaţi.
Reporter: Am nişte porci şi vreau să le dau…
Angajat: Duceţi-vă în faţă, (unde se află birourile fermei– n.r.) şi cereţi deşeuri de incubaţie. Adică pui din ăia vii, dar care sunt şchiopi, orbi, dau din craci.
R.: Tot pentru porci?
A.: Pentru porci. Şi ouă infecunde. Deci aşa cereţi, deşeuri de incubaţie sau ouă infecunde. Nu cereţi altceva, că zice că nu are. Dar nu spuneţi că v-am spus eu.
Ouăle infecunde sau deşeurile de incubaţie reprezintă puii ieşiţi din ouă care mor în primele două zile de la ecloziune, eventual din cauza anomaliilor, precum şi resturile acelor ouă.
“Cu ani în urmă se dădea, şi cocoşei, şi de astea”
După ce am obţinut “codul”, am mers la departamentul de incubaţie al fermei. Responsabila de aici ne-a explicat că, momentan, nu mai are astfel de deşeuri.
Reporter: Nişte deşeuri de incubaţie am vrea să luăm şi noi. Pui…
Angajat: Le-am dat.
R.: Le-aţi dat deja?
A.: Da.
După ce ne-a informat că nu mai are “marfă”, femeia a vrut să afle cine ne-a trimis acolo. Aici am fi avut nevoie de un alt cod, dar cum noi nu am oferit răspunsul corect, responsabila şi-a schimbat, brusc, discursul.
A: Cine v-a trimis?
R.: Am auzit şi noi, suntem de la Teleorman.
A.: Păi nu mai avem. Deşeurile le dăm la incinerator, că nu avem voie să le dăm altfel.
După această discuţie, am vrut să plecăm, ca doi clienţi dezamăgiţi. Numai că angajata Avicola SA Bucureşti a ţinut să ne asigure că nu suntem tocmai pe drumul greşit. O astfel de practică – a hrănirii porcilor cu pui morţi există, doar că vânzătorii şi crescătorii se tem de legile care interzic această metodă.
A.: S-a dat cu ani în urmă, până să vină noile legi.
R.: Păi şi acum nu se poate? Noi suntem nişte băieţi de la Peretu, din Teleorman. Pentru nişte purcei luăm.
A.: Cu ani în urmă se dădea, şi cocoşei, şi de astea.
Ouă de găină expirate, bune pentru porci
Hrănirea animalelor destinate consumului cu alte animale decedate este o practică care în România a fost interzisă din 2005. Decizia a fost luată după epidemia cunoscută sub numele “vaca nebună”, când specialiştii au constatat că “apariţia şi extinderea encefalopatiilor prionice a fost favorizată de folosirea în alimentaţia animalelor a făinurilor derivate din prelucrarea cadavrelor şi a subproduselor de abator”, potrivit revistei Ferma. Din acest motiv, legea prevede că resturile animale trebuie arse.
Interdicţia a fost confirmată, pentru România liberă, şi de preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari, conf.univ.dr. Viorel Andronie. “Orice cadavru este considerat materie cu grad ridicat de risc şi se incinerează, pentru că nu se ştie din ce cauză a murit. Că poate să se îmbolnăvească porcul şi apoi omul, e relativ. Dar vă daţi seama, nu poţi să dai cadavre, fie ele fierte, la un animal care după aia ajunge la consumul uman”, ne-a declarat medicul veterinar.
Totuşi, nici acesta, nici Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară, nu exclud existenţa unei astfel de practici în gospodăriile proprii ale crescătorilor de porci. “Dacă vă referiţi la producătorii neautorizaţi, la cei din gospodăriile populaţiei, nu-i poate controla nimeni. Dacă e porcul la mine în curte, îi dau de mâncare ce vreau eu. Poate să intre inclusiv şi supă de cadavre provenite din fermele avicole”, ne-a explicat Sorin Minea, care deţine şi afaceri în industria cărnii. Acesta a insistat că un cumpărător care achiziţionează porci a cărui mod de creştere nu este certificat se expune unui risc. “Aceia sunt porci de autoconsum, îi poate mânca el cu familia lui. Iar cumpărarea se face pe riscul clientului. Pericolul de trichine şi alte boli este major. Riscurile de îmbolnăvire de trichine sau ce mai vreţi dumneavoastră este major”, a menţionat preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară.
Gheorghe Caruz, fost preşedinte al Patronatului Cărnii de Porc şi om cu afaceri în acelaşi domeniu, ne-a declarat că ştie de un alt mod de a îngrăşa porcii, anume cu ouă de găină expirate. “Eu ştiu că se folosesc ouă expirate, se face un praf din aceste ouă şi se dau la porci. Nu e periculos pentru sănătate, de ce să fie, doar ouăle nu sunt stricate”, a justificat Gheorghe Caruz.
Deşi am adresat o solicitare Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pe această temă în urmă cu trei săptămâni, nu am primit nici un răspuns până în prezent. De asemenea, nu am reuşit să obţinem explicaţii nici din partea conducerii Avicola SA Bucureşti. La numerele afişate pe site-ul propriu nu a răspuns nimeni, în ciuda insistenţelor. La sediul societăţii, ni s-a spus că directorul este plecat. Deşi am lăsat o carte de vizită, pentru a fi contactaţi, acest lucru nu s-a întâmplat.
Deşeuri animale şi sânge fiert, legale în comunism
Hrănirea porcilor cu cadavrele altor animale a fost o practică oficială în anii comunismului. Astfel, un act normativ din 1968, emis de Consiliul Superior al Agriculturii, prevede că “resturile de la abatoare, improprii consumului uman (carne şi organe confiscate, deşeuri, sânge), precum şi resturile culinare de la cantine şi restaurante, constituie o sursă importantă pentru hrănirea animalelor şi în special a porcilor şi păsărilor”. Totuşi, în această instrucţiune se precizează clar ce poate fi transformat în furaje pentru porci. “Resturile de la abatoare se pot folosi în hrana animalelor numai după prelucrare sub formă de făinuri furajere: de carne, de carne-oase şi de sânge; deşeuri şi produse de abator confiscate fierte; sânge fiert.” Mai mult, autorităţile vremii impun sterilizarea obligatorie a produselor astfel obţinute. “Nu se admite prelucrarea în scopuri furajere decât a resturilor de abator şi culinare care nu au suferit procese de alterare”, se arată în actul normativ din 1968.
Făina de oase, interzisă degeaba
Făina din carne, din oase sau din sânge, a fost folosită de zeci de ani în fermele zootehnice româneşti şi europene, până la interzicerea sa în 2005. Interdicţia a avut la bază teama că transformarea în hrană a cadavrelor unor animale poate duce la îmbolnăvirea celor vii.
Pe piaţa românească mai pot fi cumpărate aceste produse, foarte eficiente în îngrăşarea porcilor, de la unele magazine săteşti sau de pe Internet.
Noi am găsit făină de oase la un comerciant din judeţul Giurgiu.
Reporter: Pentru porci ce aveţi concentrat?
Vânzător: Uitaţi acolo, la 210.
R.: Ăla, furaj combinat complet pentru porci. Are şi făină de oase în el?
V.: Nu ştiu, dar avem separat făină de oase. Dar cred că are, scrie pe el. Dacă nu, avem făină de oase separat.
Făina vândută în mediul online provine din Ucraina şi Republica Moldova, ţări din afara spaţiului UE, unde acestea sunt încă permise.
