Organizaţia Human Rights Watch (HRW) afirmă că unul dintre fotografii săi aflaţi în Libia a văzut într-o zonă rezidenţială din Misrata trei bombe cu submuniţie lansate de forţele proguvernamentale, aceste arme deosebit de periculoase fiind interzise în peste 100 de ţări, relatează BBC, citat de NewsIn.
Un purtător de cuvânt al guvernului libian a negat însă că trupele loiale liderului Muammar Gaddafi ar folosi acest tip de muniţie şi le-a cerut celor care fac aceste acuzaţii să aducă dovezi credibile.
HRW, organizaţie cu sediul la New York, a dat publicităţii fotografii cu bombele cu submuniţie, spunând că trei asemenea proiectile au explodat joi noaptea în cartierul el-Shawahda din Misrata.
Prima bombă a fost descoperită de un reporter de la New York Times şi a fost analizată de specialiştii HRW, care au ajuns la concluzia că este un obuz de tip MAT-120 cu muniţie de 120 mm, care explodează în aer după lansare şi eliberează 21 de mini-bombe ce se pot împrăştia pe o arie largă.
„În momentul în care intră în contact cu un obiect, fiecare submuniţie se dezintegrează în fragmente de mare viteză care atacă oamenii şi eliberează metal topit ce poate străpunge vehiculele blindate”, a explicat HRW.
Organizaţia subliniază periculozitatea mare a acestor arme şi riscul sporit pentru civili, din cauza naturii nediscriminatorii şi a faptului că pot rămâne împrăştiate submuniţii neexplodate.
HRW a mai spus că nu ştie dacă bomba în cauză de la Misrata a provocat victime printre civili, dar ea a aterizat la circa 300 de metri de spitalul din localitate.
Organizaţia a adăugat că proiectilul pe care l-a examinat a fost fabricat în Spania, ţară care a interzis acest tip de muniţie. Deocamdată oficialii de la Madrid nu au făcut niciun comentariu, dar fragmentele găsite la Misrata par să fi fost produse cu un an înainte de adoptarea documentului internaţional prin care bombele cu submuniţie sunt scoase în afara legii, precizează BBC.
Convenţia internaţională privind muniţiile cu submuniţii a fost adoptată la Dublin în 2008 şi 108 state au semnat-o, angajându-se să nu folosească acest tip de muniţie, din cauza ameninţării pe care o reprezintă la adresa civililor. Libia este una dintre ţările care nu au semnat convenţia, alături de SUA, Israel, Rusia şi China.
Forţele proguvernamentale libiene şi-au intensificat asediul asupra oraşului Misrata, singurul oraş din vestul ţării aflat încă sub controlul rebelilor. Localnicii se tem că vor fi masacraţi, dacă NATO nu îşi intensifică atacurile asupra soldaţilor lui Gaddafi, pentru a pune capăt asediului, care durează de două luni.
Reuniunea informală a miniştrilor de externe din NATO, desfăşurată joi şi vineri la Berlin, s-a încheiat fără un angajament din partea statelor care nu participă la bombardamente de a contribui cu avioane la operaţiune, în ciuda apelului lansat de secretarul general, Anders Fogh Rasmussen.
SUA, Marea Britanie şi Franţa au declarat într-un comunicat comun că ameninţarea la adresa civililor libieni nu va dispărea cât timp colonelul Gaddafi rămâne la putere, iar Rusia a sugerat că NATO depăşeşte mandatul conferit de rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, acela de a proteja civilii.
