Cele două ţări „revoluţionare” Tunisia şi Egipt au primit vineri, la summitul G8 de la Deauville – Franţa, promisiunea unui ajutor economic pentru a susţine „primăvara arabă”, în timp ce Rusia s-a impus ca mediator potenţial în conflictul libian, relatează AFP, citat de Mediafax.
În mod tradiţional opusă oricărei ingerinţe, Rusia a cerut vineri plecarea liderului libian Muammar Kadhafi. Declaraţia finală a Summitului G8 reflectă această schimbare spectaculoasă de postură, afirmând că Muammar Kadhafi „nu are viitor într-o Libie liberă” şi „trebuie să plece”.
Dar preşedintele rus, Dmitri Medvedev, dornic să reintroducă ţara sa în jocul diplomatic, a anunţat că a oferit „medierea sa” partenerilor, pentru a rezolva conflictul.
În plus, Medvedev a anunţat că va trimite un emisar la Benghazi. Înaltul reprezentant rus pentru Africa Mihail Marghelov va merge în fieful rebeliunii libiene, potrivit lui Medvedev. „El pleacă la Benghazi în mod literlamente iminent”, a precizat preşedintele rus.
Respingând o „mediere care nu este posibilă cu Kadhafi”, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a admis că occidentalii, hotărâţi să termine treaba în Libia, au „nevoie de ajutorul preşedintelui Medvedev”.
Rusia a ţinut să precizeze că situaţia din Libia este foarte diferită de cea din Siria, ţară pe care Moscova o susţine, în pofida reprimării manifestaţiilor împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad.
Perspectiva unei rezoluţii ONU care să prevadă noi măsuri împotriva Damascului a fost exclusă astfel din declaraţia finală. Medvedev a declarat însă că „preşedintele Assad trebuie să treacă de la vorbe la fapte”, în timp ce Nicolas Sarkozy a fost de acord cu Barack Obama pentru a-i cere lui Assad să conducă tranziţia sau să se retragă de la putere.
Libia şi Siria sunt considerate de occidentali un obstacol potenţial mortal pentru propagarea spiritului revoluţiilor tunisiană şi egipteană, pe care G8 vrea să o încurajeze printr-un ajutor economic.
Acesta a fost obiectivul şedinţei de vineri dimineaţă, la care au fost invitaţi premierul tunisian, Beji Caid Essebsi, şi cel egiptean, Essam Sharaf.
Detaliind pachetul financiar de 40 de miliarde de dolari promişi în timpul Summitului G8 pentru a susţine „primăvara arabă”, Sarkozy a precizat că „20 de miliarde” vor proveni de la bănci de dezvoltare (excluzând Fondul Monetar Internaţional), plus „zece miliarde de dolari din angajamente bilaterale” şi „zece miliarde de la ţările din Golf”.
Între cele zece miliarde de dolari provenind din angajamente bilaterale, partea pe care Franţa o va acorda Egiptului şi Tunisiei se va ridica la „un miliard de euro”, a afirmat el.
Înainte de a sosi la Deauville, Egiptul şi Tunisia şi-au cifrat nevoile: Cairo are nevoie de 10-12 miliarde de dolari până la jumătatea lui 2012 şi a cerut deja ajutorul FMI, iar Tunisul are nevoie de 25 de miliarde de dolari pe cinci ani.
Aceste ţări sunt foarte afectate de scăderea turismului şi o creştere economică aproape de zero.
G8 a vrut de asemenea să promoveze democraţia spre sudul continentului african, invitându-i pe Alassane Ouattara (Coasta de Fildeş), Alpha Conde (Guineea) şi Mahamadou Issoufou (Niger), care tocmai au ajuns la putere prin procese democratice exemplare.
G8 a semnat şi o declaraţie comună cu mai multe ţări africane, între care Senegal, Algeria, Etiopia, Africa de Sud, salutând progresele democratice de pe continent şi făcând apel la consolidarea luptei împotriva terorismului, pirateriei şi traficului.
Nicolas Sarkozy a profitat de summit pentru a face lobby pe lângă Obama pentru candidatura ministrului francez al Economiei, Christine Lagarde, la conducerea FMI.
Nominalizarea lui Lagarde, deja susţinută de europeni, pare realizată după afirmaţiile elogioase de joi ale secretarului de Stat american, Hillary Clinton.
