» Unitatea in fata crizei nu pare sa depaseasca nivelul declarativ, fisurile fiind evidente inaintea Summitului G20, care va incepe maine la Londra.
» Unele state europene, in special Germania si Franta, nu agreeaza ideea de a cheltui si mai mult decat au investit deja pentru stimularea economiei.
» China, India si alte state emergente ridica semne de intrebare chiar asupra modelului economic si financiar american si, implicit, asupra dreptului SUA de a dicta agenda mondiala.
Presedintele SUA, Barack Obama, a incercat intr-un interviu acordat cotidianului "Financial Times" sa minimalizeze dezacordurile dintre SUA si Marea Britanie, pe de o parte, si unele state europene, pe de alta parte, cu privire la solutiile pentru iesirea din criza economica. Obama a tinut sa sublinieze ca nu se pune problema alegerii intre a mari pachetul financiar destinat stimularii economiei (varianta sustinuta de Washington si Londra) si a reforma structurile de reglementare financiara globala (pentru care se pronunta categoric Berlinul si Parisul).
Abordarea nu este una de tip "ori/ori" (asa cum prezinta lucrurile presa, a tinut sa sublinieze presedintele american), ci una de tip "si/si", fiind nevoie in egala masura si de stimularea economiei, si de reglementari care sa impiedice, in viitor, declansarea unor noi crize.
Misiunea lui Obama la Summitul G20 nu va fi deloc usoara, intrucat i se cere sa proiecteze atat o imagine de forta a SUA, cat si noul model de cooperare internationala promis inca din campania electorala pentru prezidentiale, se arata intr-o analiza publicata de "New York Times". "Restul lumii se asteapta la multe de la el. Pe de o parte, toti il vor critica si vor critica modelul american. Dar toti vor sa auda ca el poate sa faca un miracol", a explicat Kenneth Rogoff, economist la Harvard.
Partenerii de dialog nu vor fi deloc comozi. Intr-un interviu pentru "New York Times", cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a reafirmat ca Berlinul nu intentioneaza sa aloce noi fonduri pentru stimularea economiei, si nici sa incurajeze Banca Centrala Europeana sa urmeze exemplul Rezervei Federale Americane si sa "pompeze" bani in sistem. Angela Merkel a lansat si un avertisment, voalat diplomatic, spunand ca se asteapta ca Obama sa se tina de cuvant si sa preia treptat sub control dezechilibrele provocate de cresterea brusca a datoriei SUA ca rezultat al planurilor de stimulare a consumului.
Cancelarul german a evidentiat necesitatea unor politici financiare solide, in absenta carora "exista riscul ca noi sa pregatim deja urmatoarea criza". In interviu, Angela Merkel a aratat ca in abordarea modalitatilor de combatere a crizei este vorba de mai mult decat o diferenta de filosofie intre SUA si Germania sau alte state europene. Ea a explicat ca principiul "imprumuta si cheltuieste astazi, achita datoria pe parcurs" este greu de aplicat in tari a caror populatie imbatraneste si scade: "In urmatorul deceniu, vom trece printr-o schimbare demografica semnificativa, iar un imprumut ar fi o povara mai mare in viitor decat este pentru o tara ca SUA, in care populatia creste". Pentru China, India si alte economii emergente, criza care a inceput in SUA este un bun pretext de a pune in discutie modelul economic si financiar american ca model global si chiar pozitia SUA pe plan international.
La propunerile de consolidare a Fondului Monetar International ca institutie de reglementare financiara globala si de dublare, chiar triplare a resurselor acestuia, China si India au raspuns cerand sa li se acorde un cuvant mai greu in cadrul FMI, dominat pana acum de Occident. Un atac dur la suprematia americana este propunerea Beijingului de inlocuire a dolarului ca moneda internationala de rezerva cu o unitate monetara artificiala, idee preluata imediat si de Moscova.
» Proiect prudent de rezolutie
Data fiind vehementa cu care a fost respinsa ideea unor noi masuri de stimulare a economiei, care ar presupune fonduri suplimentare, intr-un proiect al comunicatului final al Summitului G20 consultat de "Financial Times" nu se regaseste propunerea unui nou plan de relansare si nu sunt prevazute nici masuri de relansare bugetara. Prudent, proiectul de rezolutie in 24 de puncte se limiteaza la idei generale, asupra carora exista un consens. Astfel, liderii G20 isi vor reinnoi promisiunea de a lupta impotriva protectionismului si isi vor reafirma hotararea de a "restabili cresterea economica", de a "reforma in viitor pietele si institutiile financiare" si de a "face astfel incat aceasta criza sa nu se repete".
Documentul confirma si disponibilitatea liderilor G20 de a creste resursele FMI (cu atat mai mult cu cat, se remarca intr-o analiza publicata de "New York Times", majoritatea statelor sunt reticente in a aloca pe plan national fonduri suplimentare pentru relansare). Japonia si UE s-au angajat sa contribuie cu cate 100 miliarde dolari, aceeasi suma urmand sa vina si din SUA, dupa ce se va obtine aprobarea Congresului. Sunt prevazute si masuri mai stricte de reglementare a fondurilor speculative si a regimului "paradisurilor fiscale". Nu este uitata nici problema bonusurilor, proiectul de rezolutie subliniind ca acestea trebuie sa "recompenseze performantele reale, sa sustina o crestere durabila si sa descurajeze asumarea de riscuri excesive".