Reuniţi la Toronto pentru a încerca să găsească o strategie de reluare a creşterii economice globale, liderii statelor G20 nu au reuşit să se înţeleagă asupra modului de administrare
a deficitelor publice.
Secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner, a cerut Europei şi Japoniei să îşi „susţină creşterea cererii interne în loc să reducă cheltuielile‘‘, un îndemn adresat statelor europene să cheltuiască mai mult pentru a susţine cererea pe termen scurt.
Preşedintele Barack Obama a pledat în acelaşi sens în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu premierul britanic, David Cameron, dar în cele din urmă a trebuit să accepte că cele două state „au abordări diferite‘‘. Cameron, al cărui guvern a prezentat săptămâna trecută un program de austeritate drastic, a atras însă atenţia că „ţările care au probleme mari de deficit, precum a noastră, trebuie să ia acele măsuri care să menţină încrederea în economia noastră, care este absolut vitală pentru reluarea creşterii‘‘. Pentru a sublinia hotărârea cabinetului său de a reduce cheltuielile, Cameron a glumit că nu îşi permite să plătească pentru călătoria cu elicopterul de la Huntsville, unde a avut loc reuniunea G8, la Toronto, pe care i-a oferit-o Obama.
Pentru Administraţia Obama este crucial să convingă ceilalţi lideri că strategia sa de ieşire din criză prin angajarea unor largi cheltuieli guvernamentale este cea corectă, în măsura în care a propus deja Congresului un al treilea „pachet de stimulare‘‘ economică, în valoare de 50 miliarde dolari, care în prezent este blocat în Senat. Pentru a-şi susţine punctul de vedere, Geithner şi Lawrence Summers, principalul consilier economic al lui Obama, au semnat un editorial în Wall Street Journal în care afirmau că stimulul american a funcţionat şi avertizau că „trebuie să dovedim un angajament pentru reducerea deficitelor pe termen lung, dar cu preţul creşterii pe termen scurt. Fără creştere acum, deficitele vor creşte şi mai mult, subminând creşterea în viitor‘‘. Două zile mai târziu, cei doi au primit replica, tot în paginile WSJ, din partea comisarului european pentru Afaceri economice şi monetare, Olli Rehn. Într-o remarcabilă distanţare de politica de „stimulare‘‘ de tip keynesian favorizată de administraţia americană, Rehn atrage atenţia că criza greacă a scos în evidenţă riscurile la care se supun statele supraîndatorate subliniind faptul că nivelul datoriei agregate în Uniunea Europeană va creşte cu 20% în numai trei ani, de la 60% din PIB în 2008, la 80% în 2011. Din aceste motive, susţine Olli Rehn, Europa a ales să îşi reducă cheltuielile bugetare şi să îşi pună casa fiscală în ordine.
Deşi punctul de vedere american a fost favorizat de Japonia şi Brazilia, ţară care se teme, ca şi SUA că austeritatea europeană îi va afecta negativ exporturile, punctul de vedere european (susţinut şi de primul-ministru canadian, Stephen Harper) pare să fi obţinut câştig de cauză. Cancelarul german, Angela Merkel, care a fost criticată pentru răsturnarea politicii europene de la „stimulare‘‘ la „austeritate‘‘, a declarat ieri că în comunicatul final al reuniunii va figura un angajament privind reducerea deficitelor publice cu jumătate până în 2013.
În schimb, Obama ar putea avea mai mult noroc cu proiec-tul de întărire a reglementări-lor bancare, mai ales după ce Congresul a aprobat revizuirea reglementări-lor financiare în Statelor Unite. Re-forma ar consta în impunerea unei taxe asupra sistemului bancar şi creşterea rezervelor minime obligatorii, o măsură despre care băncile afirmă că va avea drept efect reducerea cu 3% a creşterii economice în următorii cinci ani.
