In ultimii ani, Constanta a devenit una dintre "capitalele" infractionalitatii electronice, fiind cunoscut faptul ca pe raza judetului nostru actioneaza retele foarte bine organizate. Cunoscuti mai bine sub denumirea de "carderi", zeci daca nu chiar sute de tineri se imbogatesc prin comiterea unor fraude de proportii. Furturile electronice au produs in ultimii ani pagube de milioane de dolari, iar victimele sunt in general persoane din strainatate, mult mai potente financiar decat autohtonii nostri. Numarul mare al acestor sustrageri si valoarea uriasa a prejudiciilor a facut ca autoritatile din intreaga lume sa isi indrepte atentia asupra acestor carderi de la malul Marii Negre. Un timp, retelele dobrogene au rivalizat cu cele din Capitala sau cu bandele din Banat, dupa care a intervenit, se pare, un fel de "fuziune" intre aceste trei mari grupuri. Membrii retelelor de pe litoral se tem in prezent doar sa nu fie prinsi de organizatii precum Interpol sau FBI. Problemele pe plan local se rezolva foarte usor, pentru ca justitia romaneasca este extrem de permisiva cu acesti tineri. Se profita mai nou si de faptul ca Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) trece printr-o perioada de reforma, iar competenta in cazurile infractiunilor electronice s-a schimbat. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Constanta, inspector Crina Chirea a declarat ca in momentul de fata o sustragere din bancomat este cercetata de sectia de politie pe raza careia s-a savarsit fapta. Daca exista insa dovezi ca este vorba despre o retea organizata de infractori, atunci ancheta este efectuata de catre cei de la Crima Organizata si de catre procurorii DIICOT Constanta. Un caz in care competenta de cercetare a revenit unei sectii de politie este cel inregistrat in seara de 12 martie. Un echipaj al Sectiei 3 a depistat in centrul orasului trei tineri care incercau sa sustraga bani dintr-un bancomat. Asupra lui stefan Pilici, Adrian Oprea si Enache Pilici au fost gasite 16 carduri de plastic care aveau benzile magnetice contrafacute. Cei trei au reclamat ca nu fac parte din vreun grup organizat si ca erau doar curiosi sa vada daca se pot scoate astfel bani. In prezent, cei trei sunt anchetati in stare de libertate.
Nu prezinta pericol social?!
In mod cu totul inexplicabil, instantele constantene ii judeca pe carderi, aproape intotdeauna, in stare de libertate. Chiar daca acestia sunt initial arestati preventiv, dupa un termen sau doua pe fondul cauzei, judecatorii decid eliberarea lor, considerand ca nu prezinta pericol social. Un caz inedit si foarte bine cunoscut este cel al lui Mihai Ghiata, zis Ice, un individ de 20 de ani, despre care toata lumea stie ca este capul unei retele autohtone. De ani buni, el si acolitii sai sustrag ilegal sume uriase de bani, dar pana acum nu au fost condamnati la nici o zi de inchisoare cu executare. Anul trecut, Ghiata si alti trei tineri (Sorin Paun, Danut Slesarev si George Arnautu) au fost arestati, asupra lor fiind gasite zeci de carduri falsificate si sute de milioane de lei. Dupa cateva zile in arestul IPJ, cei patru au fost eliberati, fiind judecati in libertate. Tribunalul a decis ca acestia nu prezinta pericol social, decizie surprinzatoare avand in vedere ca Ghiata este un campion al acestui gen de fapte. El inca este cercetat impreuna cu alti zece tineri (o parte din capitala) sub acuzatia ca intre 2004 si 2006 a sustras din conturile Bank Of America apartinand unor cetateni straini, sume colosale, in valoare totala de 3 milioane USD. In ciuda acestor aspecte binecunoscute, Tribunalul Constanta l-a condamnat pe Ghiata la trei ani cu suspendarea executarii. Colegii sai au primit fie sanctiuni similare (Slesarev), fie chiar mai mici (Paun 2 ani, Slesarev, 15 ani). Au avut chiar tupeul de a ataca cu recurs aceasta hotarare, dar sentinta, si asa lejera, a fost mentinuta pe 19 martie 2007, de catre Curtea de Apel Constanta. Astfel de pedepse s-au dat in ultimii doi ani si in numeroase alte dosare. Zeci de tineri sustin ca in Constanta exista in prezent, mai multe astfel de retele. Amploarea fenomenului a fost confirmata partial de Tribunalul Constanta, reprezentantii acestuia declarandu-ne ca pe rol se afla mai multe astfel de procese cu "carderi".
Metodele folosite
Unii infractori prefera sa monteze la bancomate camere video minuscule, care filmeaza codurile tastate de clientii obisnuiti. O data ce ai codul clientului, poti sa il usurezi pe acesta fara probleme. Unii sunt mai ingeniosi si contrafac carduri, prin inscriptionarea unor date false. Datele unor clienti cu bani se iau de pe internet, prin crearea unor site-uri publicitare false.
Hackerul constantean face o pagina web in care le ofera naivilor tot felul de bunuri, la preturi extrem de mici. "Gusterii" sunt invitati sa faca o comanda "on-line", dar nu inainte de a-si da datele de identificare. Informatiile sunt apoi folosite la folosirea "clonelor de card". Zeci de cetateni americani, germani sau italieni care nu au calcat in viata lor in Romania sa fie usurati de constantenii nostri.
Judecati in libertate
"Tratam acest gen de fapte penale la fel ca si dosarele privind alte infractiuni. Hotararea privind pedeapsa aplicata are in vedere aspecte precum conduita anterioara a inculptului, valoarea prejudiciului cauzat, daca are antecedente penale etc. Instanta poate da pedepse cu suspendare daca se considera ca aceste sanctiuni sunt de natura sa rezolve situatia respectiva. Evident, atunci cand se dovedeste perseverenta infractionala a unei persoane, se poate aplica o pe-deapsa cu executare. Pe rolul Tribunalului Constanta exista in prezent mai multe astfel de dosare. Ciprian Coada, vicepresedintele Tribunalului Constanta
Fara teama
Regimul sanctionator extrem de permisiv ii incurajeaza pe acesti infractori sa continue seria faptelor penale. Membrii retelelor organizate au capatat chiar, in randul tinerilor, o ingrijoratoare, si alarmanta celebritate. Carderii nu se tem decat de mandatele internationale, pentru ca pe plan local "situatia" este sub control.
