Fumatul nu este o problemă doar în ţările occidentale, ci şi în Iran, o ţară despre care mulţi dintre europeni ştiu că vrea să fabrice bomba atomică, iar femeile merg în urma bărbaţilor. Anularea unei interdicţii legate de fumat nu pare o măsură care să modifice soarta unor alegeri. Însă, în Iran, autorităţile speră că, dacă vor permite fumatul tradiţionalelor narghilele în ceainării, alegătorii reticenţi vor merge la urne.
Guvernul preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad a propus un proiect de lege care elimină ceainăriile de pe lista locurilor unde fumatul este interzis, conform informaţiilor oferite de presa iraniană şi preluate de cotidianul britanic The Guardian. Propunerea vine la doar două săptămâni după ce Curtea de Justiţie Administrativă din Iran, un organism guvernamental judiciar independent, a interzis fumatul tuturor tipurilor de tutun în ceainării şi în restaurantele tradiţionale.
O lege cu intermitenţe
Din momentul în care Ahmadinejat a ajuns la putere în 2005, legea fumatului în ceainării a fost în vigoare cu intermitenţe. Iniţial, Ahmadinejad s-a aflat sub presiunea conservatorilor pentru a interzice fumatul, care devenise una dintre distracţiile preferate ale tinerilor şi care era privit ca o decadenţă culturală a regimului, deşi a făcut parte din cultura persană timp de mai multe secole. Interzicerea fumatului a fost adoptată în 2006, însă, ulterior, a fost anulată, permiţând fumatul unor anumite tipuri de tutun.
Femeile, afară din ceainării!
În luna iulie a acestui an, Hossein Sajedinia, comandantul poliţiei din Teheran, a anunţat o nouă restricţie, interzicându-le femeilor să intre în ceainăriile şi în restaurantele tradiţionale în care se putea fuma narghilea. Noua ridicare a interdicţiei este valabilă doar în cazul bărbaţilor şi s-a lovit deja de criticile presei şi ale opoziţiei. Publicaţia reformistă Etemaad l-a citat pe Hosseinali Shahriari, preşedintele comitetului parlamentar pentru sănătate şi tratament, care a declarat că decizia Guvernului este împotriva legii.
Lupta pentru putere este acerbă
Abrogarea rapidă a unei interdicţii, după doar două săptămâni, evidenţiază lupta acerbă pentru putere între preşedinte şi susţinătorii săi, pe de o parte, şi conservatorii sistemului judiciar şi Parlamentul, pe de altă parte, ambele tabere dorindu-şi câştigarea alegerilor parlamentare din martie 2012 şi a alegerilor prezidenţiale din 2013.
Conform legislaţiei iraniene, Ahmadinejad nu poate obţine mai mult de două mandate, prin urmare, el nu va putea candida în 2013. Însă conservatorii apropiaţi liderului suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, sunt îngrijoraţi de faptul că preşedintele ar putea încerca să se menţină la putere, ajutându-şi aliaţii să obţină cât mai multe locuri în viitorul Parlament sau chiar scaunul prezidenţial. Drept răspuns, conservatorii au propus o soluţie radicală: anularea postului de preşedinte ales în mod direct şi restaurarea regulii numirii primului ministru de către Parlament.
Însă un consilier de top al lui Ali Khamenei, Mohammad Javad Larijani, a declarat, miercuri, pentru Reuters că ideea se află, încă, „în stadiul contemplaţiei” şi că Iranul va avea cel puţin încă un preşedinte.
