O declaraţie dată vineri pe surse la Paris a stârnit interpretări diferite în presa internaţională, care a anunţat că, din cauza afluxului de refugiaţi nord-africani, Franţa vrea să iasă din acordurile Schengen, deci să reintroducă verificările la frontieră, cel puţin pentru o perioadă, scrie NewsIn.
„Ni se pare că trebuie să ne gândim la un mecanism care să ne permită, atunci când există o deficienţă sistematică la una dintre graniţele externe ale UE, să intervenim cu o suspendare temporară, cel puţin pentru perioada cât durează problema”, a declarat o sursă de la Elysee, citată de agenţiile internaţionale de ştiri.
Imediat, declaraţia a fost interpretată ca reflectând intenţia Franţei de a se retrage din aplicarea acordului Schengen, ceea ce i-ar permite reinstituirea controalelor la frontieră.
Declaraţia a produs surpriză la Bruxelles, care nu ştia de această intenţie a Franţei de a suspenda aplicarea acordului, cu atât mai mult cu cât acordul Schengen în sine nu prevede posibilitatea suspendării, ci doar a reintroducerii, pe perioade foarte scurte şi în condiţii foarte bine justificate, a controalelor la frontiere.
Ulterior, o altă sursă de la Elysee a dezminţit, pentru Nouvelobs.com, că Franţa vrea să suspende aplicarea acordurilor Schengen. „A fost o neînţelegere în timpul unui briefing la Elysée. Noi vrem să întărim Schengen”, a declarat un oficial, sub acoperirea anonimatului.
Potrivit sursei, Franţa ar reflecta, în special împreună cu Germania, la posibilitatea de a extinde „clauzele de salvgardare” atunci când o ţară nu-şi mai poate controla graniţele externe.
În prezent, aceste clauze permit restabilirea controalelor la frontierele interne ale UE doar în cazuri excepţionale şi punctuale, cum ar fi reuniuni internaţionale importante (summiturile NATO) sau competiţii sportive de excepţie (campionate mondiale de fotbal, jocuri olimpice, etc). Astfel, se pot institui controalele pe aeroporturi, de pildă pentru „zborurile care vin de la Atena”, a precizat sursa de la Elysee citată de Nouvel Observateur. (Franţa consideră că Grecia, o poartă de intrare a imigranţilor în Europa, are probleme cu administrarea graniţei externe a UE).
Discuţiile pe tema Schengen intervin în condiţiile în care Franţa şi Italia traversează o criză din cauza afluxului de refugiaţi nord-africani. Acest dosar este unul dintre punctele cele mai sensibile ale summitului franco-italian care se va desfăşura marţea viitoare la Roma.
Franţa este iritată de decizia Italiei de a acorda permise de sejur cu durata de şase luni celor peste 25.000 de tunisieni care au debarcat pe teritoriul său începând din ianuarie. Roma a spus că acordă permisele de sejur pentru ca aceşti oameni să-şi poată vedea „prietenii şi rudele” din Franţa şi din alte ţări din Europa. Practic, graţie permiselor de şedere italiene, aceşti imigranţi tunisieni pot călători în orice ţară din UE cu excepţia Marii Britanii şi Irlandei, ţări care nu au dorit să facă parte din Schengen.
„Există o regulă care prevede, în acordurile Schengen, că prima ţară de intrare administrează populaţiile migratorii”, a reamintit luni ministrul francez de interne, Claude Gueant.
Italia a cerut insistent ajutorul ţărilor europene pentru a face faţă refugiaţilor care vin pe Insula Lampedusa. La sfârşitul săptămânii trecute, autorităţile franceze, care au invocat tulburări ale liniştii publice, au refuzat să permită trenurilor cu imigranţi care veneau din Italia să treacă în Franţa pe la punctul de graniţă Ventimiglia. Graniţa s-a redeschis după mai puţin de 24 de ore, dar numai după ce Roma a înaintat un protest diplomatic oficial Parisului.
Potrivit surselor de la Elysee, Nicolas Sarkozy ar dori o adaptare a textului acordului de la Schengen, care datează din 1995. „Nu este vorba despre renegocierea tratatului Schengen, cu atât mai puţin de a-l aboli”, au precizat surse din anturajul său. Este vorba doar de lansarea unui proces de „reflecţie”, care ar trebui să comporte două părţi.
În primul rând, reflecţia trebuie să se concentreze pe „evoluţia aplicării clauzei de salvgardare”. Altfel spus, obiectivul este de a permite ţărilor membre să dispună mijloace ad hoc atunci când graniţele externe ale UE se confruntă cu o problemă structurală, cum ar fi un aflux de imigranţi generat de un eveniment excepţional. În prezent, problema fluxurilor migratorii este exclusiv responsabilitatea statelor Schengen care au în grijă graniţe externe ale UE, aşa cum este Italia.
Codul Schengen nu prevede în sine suspendarea tratatului. Are doar posibilitatea „excepţională” a reintroducerii controalelor la frontieră, pentru 30 de zile, perioadă ce poate fi prelungită cu încă 30 de zile, în cazul unei „ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne”, cum ar fi ameninţările teroriste.
În al doilea rând, Franţa, împreună cu Italia, vrea să fie ameliorate „bunele practici” ale europenilor în ceea ce priveşte aplicarea Schengen şi să accelereze consoliderarea Frontex, agenţia europeană ce coordonează cooperarea în materie de supraveghere la frontiere, ale cărei mijloace sunt insuficiente. Va fi examinată crearea unui corp european de grăniceri, dar mai multe ţări se împotrivesc ideii.
