Franele din Justitie

Reprezentantii societatii civile ii acuza pe membrii CSM ca impiedica cu buna stiinta reformarea Justitiei. Ei ii denunta deopotriva pe membrii CSM aflati in conflict de interese, cat si pe colegii care „se solidarizeaza” cu primii. Punerea in practica a doua recomandari venite de la Comisia Europeana a declansat un razboi deschis intre ministrul Justitiei, care militeaza pentru ele, si magistratii care ar fi „limitati” de acestea. Cei din urma sunt pusi in situatia deloc placuta de a alege intre a fi membri permanenti ai CSM sau in conducerea diferitelor instante. „O sa iau o decizie in privinta functiilor mele dupa ce va dati demisia din functia de ministru”, a rabufnit Dan Lupascu, membru CSM (fost presedinte) si presedinte al Curtii de Apel Bucuresti.

Conflictul dintre ministrul Justitiei si o serie de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) are ca detonator doua sugestii ale Comisiei Europene, insusite de ministrul Justitiei, Monica Macovei, dar declinate de cei direct afectati de aceste propuneri. Oficialii de la Bruxelles au sugerat ca membrii Consiliului sa aleaga intre functii de conducere la instante si calitatea de membru al CSM. Ei au cerut totodata ca aceiasi membri sa respecte cele mai inalte standarde etice, altfel spus sa fie deasupra oricaror suspiciuni de natura morala.
Scandalul a capatat proportii la ultima sedinta a CSM, de saptamana trecuta, cand ministrul si contestatarii din Consiliu au stat la aceeasi masa, dar pe baricade opuse. Subiectele care au produs un adevarat balci au fost tocmai posibilele conflicte de interese in cazul in care membrii CSM continua sa detina posturi de conducere in instante si Parchete.

Rezistenta la reforma din Justitie

Din perspectiva catorva reprezentanti ai societatii civile, aceasta incompatibilitate este evidenta. Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia, acuza rezistenta la reforma a unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. „Exista fara discutie situatii de incompatibilitate. Este foarte greu pentru un membru al CSM care are si functie de conducere in Parchet sau in diferite instante sa fie obiectiv. CSM-ul are o cu totul alta functie. Este o chestiune cat se poate de reala, ei nu doresc sa se reformeze, dar asta-i alta problema”, ne-a declarat Pirvulescu.

Mungiu-Pippidi condamna tacerea complice a celorlalti

De aceeasi parere este si Alina Mungiu-Pippidi, presedinta Societatii Academice Romane (SAR). „A fost de la inceput un conflict de interese. Este complet anormal, cu alte cuvinte, ei se controleaza pe ei insisi. O chestiune extrem de importanta pe care nu o inteleg, se refera la solidaritatea de care au dat dovada ceilalti membri ai CSM care nu sunt incompatibili. Sunt cativa magistrati care nu au astfel de probleme, insa care au tacut in timpul sedintei”, ne-a declarat Alina Mungiu-Pippidi.

Legi clare care sa elimine incompatibilitatile

Avocatul Cristian Iordanescu, presedintele Baroului Bucuresti, propune o reforma din temelii a sistemului judiciar, angrenaj care se pare ca abia se urneste. „Eu ma refer la necesitatea restructurarii intregului sistem judiciar. Nu se poate face reforma in Justitie prin schimbarea catorva persoane. Nu ne mai permitem sa peticim. Toate regulile trebuie modificate: de la pregatirea in scoli a viitorilor juristi pana la numirea magistratilor. Ar trebui organizata o masa rotunda la care sa se intalneasca cei interesati si sa se puna bazele unui nou sistem judiciar. Cu jumatati de masura nu se poate face reforma”, este de parere Iordanescu. El a mai propus emiterea unor legi clare care sa elimine incompatibilitatile existente in sistemul judiciar. „Daca ar fi existat o regula precisa, nu s-ar fi ajuns la acest conflict. Nu ne putem baza pe recomandari. O lege precisa nu ar mai lasa loc de intors. Avem cazuri de familii intregi de juristi in care mama este judecator, tatal avocat, iar fiul procuror, unde evident exista o incompatibilitate deloc normala. Din punctul meu de vedere, ar trebui ca cel care ocupa o functie intr-o structura superioara sa nu apartina si altei structuri inferioare, controlata de prima”, crede Iordanescu.

Lupascu nici nu se gandeste sa demisioneze

Cei vizati de sugestiile Comisiei Europene au fost si cei mai vehementi in demersul lor de a-si mentine cu orice pret functiile. De departe, presedintele Curtii de Apel Bucuresti, Dan Lupascu, a sarit calul printr-un raspuns naucitor, mai degraba de taraba decat de sala de consiliu. „O sa iau o decizie in privinta functiilor mele dupa ce va dati demisia din functia de ministru”, a fost replica data de judecatorul Lupascu. Oare ce-ar zice judecatorul Lupascu daca ar primi o astfel de replica in timpul unei sedinte de judecata?
Cat despre judecatoarea Viorica Costiniu, presedinta unei asociatii a magistratilor din Romania (sunt zece asociatii de acelasi gen in tara), mentionam ca se rezuma la memorii. Ea a soliciat CSM sa-i sesizeze pe primul ministru si pe presedintele Basescu cu privire la modul in care Macovei isi depaseste prerogativele ministeriale. „Instiga la destabilizarea sistemului judiciar, emite mesaje de stimulare a neincrederii cetatenilor in Justitie…”, arata Costiniu, presedinta numitei asociatii. Demersul se refera la declaratia lui Macovei dintr-o emisiune televizata, potrivit careia nu are inca incredere in sistemul judiciar din Romania. Aceasta afirmatie este insa in concordanta cu sondajele de opinie care arata ca aproximativ 80 la suta din romani nu au incredere in Justitie.

„Ori in caruta, ori in teleguta”

Masurile propuse de Comisia Europeana trebuie fixate pana la sfarsitul lunii august. Acesta a fost si motivul pentru care Monica Macovei a cerut CSM sa precizeze, punctual, masurile pe care intentioneaza sa le ia in legatura cu problemele ridicate de raportul de monitorizare. Mai ales ca unii membri ai CSM detin si posturi de conducere in instante si Parchete.
CSM are o acuta lipsa de personal in ceea ce priveste inspectorii judiciari (cei care trebuie sa cerceteze abaterile magistratilor reclamate de justitiabili, avocati etc.). In aceasta situatie au fost alesi inspectori CSM din randul magistratilor de la Curtile de Apel si Parchetele de pe langa CA. Or, este cat se poate de plauzibil ca unii membri ai CSM, care sunt si presedinti ai Curtilor de Apel, ar putea influenta alegerea anumitor persoane agreate sau ar putea face presiuni asupra celor desemnati inspectori judiciari. Ministrul Justitiei a sustinut ca, pentru a evita aceasta situatie a conflictelor de interese, cel mai bine ar fi ca toti membrii CSM sa opteze pentru functia de membru permanent al forumului magistratilor, autosuspendandu-se din functia detinuta la instante sau Parchete.

Membrii CSM, in conflict cu moralitatea

Celalalt punct ridicat de planul de actiune in urma raportului de monitorizare este luarea unor masuri pentru respectarea de catre membrii CSM a celor mai inalte standarde etice. Monica Macovei nu a nominalizat, dar se cunoaste ca este vorba mai ales de Lidia Barbulescu si Florica Bejinariu.
Lidia Barbulescu a fost implicata intr-un scandal referitor la interventia sa pentru eliminarea unor materii dintr-un concurs in domeniul juridic. S-a aflat ca la respectivul concurs participa si fiica Lidiei Barbulescu. Cealalta, Florica Bejinariu a fost acuzata, in presa, ca ar fi colaborat cu Securitatea. Anul trecut, CNSAS i-a inmanat o adeverinta din care reiesea ca judecatoarea de la Mehedinti nu a avut nici o colaborare in acest sens. In 2006 insa, CNSAS i-a trimis noi documente care atesta ca Florica Bejinariu a fost colaborator al Securitatii. Judecatoarea a contestat documentele si asteapta raspunsul de la CNSAS.
Cele doua s-au disculpat intr-un mod agresiv, dar Macovei nu a dat curs cuvintelor usturatoare ale celor doua, ci a intrebat ce masuri intentioneaza sa ia CSM referitor la inalta etica a membrilor sai. Iulian Galca, presedintele Consiliului, a asigurat ca CSM va trimite propunerile pentru masuri pana la data 25 iulie.