Sute de tineri din Franţa aleg în fiecare an să studieze medicina în România, datorită taxelor de studiu mult mai mici.
Numărul mare de studenţi francezi care aleg să studieze în universităţile de medicină româneşti naşte controverse. Preşedintele Ordinului Medicilor din Franţa, Michel Legmann, a declarat la întâlnirea Asociaţiei Medicilor Români din Franţa că, deşi condiţiile de studiu în facultăţile de medicină româneşti sunt foarte bune, este şocat de faptul că acestea nu au un sistem de selecţie pentru studenţii străini. Potrivit profesorului Ioan Figan, cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj, studenţii străini sunt admişi pe baza unui dosar.
Michel Legmann le-a spus medicilor români că a fost într-o vizită de lucru în România, pentru a vedea care sunt condiţiile de studiu în facultăţile de medicină, deoarece un număr însemnat de studenţi francezi studiază acolo. El a declarat că a fost în egală măsură interesat de felul în care francezii ajung studenţi în România. Michel Legmann a mai spus că Franţa îşi pune problema ca francezii care obţin diplome în România să fie examinaţi la reîntoarcerea lor, iar dacă nu trec de două ori un anumit test să nu poată profesa. Preşedintele Ordinului Medicilor din Franţa a precizat că deocamdată acest lucru nu ar fi posibil, deoarece nu ar fi permis de legislaţia comunitară. Pe de altă parte, medicul român Mircea Cazacu este de părere că propunerea lui Michel Legmann ar fi binevenită. „Ar fi normal ca, oriunde în lume, un medic care vrea să profeseze să treacă printr-un sistem de examinare, măcar printr-un interviu”, a spus Mircea Cazacu.
Totuşi, condiţiile de studiu sunt bune
„Am fost în facultăţile de la Iaşi şi din Cluj, am discutat cu miniştrii Educaţiei şi Sănătăţii. Condiţiile de studiu oferite în facultăţile din România sunt foarte bune. Ce a fost şocant este că nu există selecţie pentru a intra la o facultate de medicină. La noi, după primul an este un examen extrem de dificil (…). Am discutat cu responsabilii români despre faptul că nu există nici o selecţie în afara bacalaureatului”, a declarat Legmann.
Profesorul Ioan Figan a confirmat faptul că lipsa unui filtru de selecţie poate genera mari probleme. „Pe vremea mea, colegii mei străini treceau printr-un an pregătitor, în care învăţau limba română. Abia apoi intrau în anul I. Acum, ei intră în anul I direct şi studiază primii trei ani în limba franceză. Din anul IV, ei ar trebui să urmeze cursurile în limba română. Însă eu predau la anul VI şi mulţi dintre studenţii francezi nu ştiu limba română. Păi, ce fel de profesionişti sunt ei? Aceşti studenţi ar fi trebuit să treacă prin clinici, să interacţioneze cu bolnavii. Cum au interacţionat cu bolnavii dacă ei nu ştiu limba română? Dintre studenţii din Franţa, într-adevăr, unii sunt foarte buni. Dar la unii îţi pui întrebarea dacă au terminat liceul”, explică profesorul Figan.
La rândul lor, unii dintre studenţii francezi spun că au ales România deoarece în Franţa taxele de studiu sunt foarte mari. „Cu banii pe care i-aş plăti la o universitate din Paris sau Strasbourg, la Cluj îmi plătesc facultatea, chiria, mâncarea şi îmi rămân şi bani de buzunar”, ne-a declarat un student francez. Preşedintele Ordinului Medicilor din Franţa consideră că România ar trebui să impună nişte limite privind numărul de studenţi formaţi anual, în condiţiile în care acest lucru este valabil în Franţa, dar şi în Belgia. Preşedintele Asociaţiei Medicilor Români (AMR) din Franţa, profesorul Şerban Mihăileanu, a declarat, citat de Mediafax, că este de acord cu afirmaţiile lui Michel Legmann. „Este adevărat, facultatea fără selecţie este un mare risc. Fac parte dintr-o generaţie în care eram între nouă şi zece pe un loc şi la concursul de internat erau cam 20 de locuri pentru 350 de absolvenţi”, consideră Şerban Mihăileanu.
