O dronă sealth (care nu poate fi detectată de radare), proiectată a fi primul avion pilotat în totalitate de o inteligenţă artificială, chiar dacă există şi un operator uman la distanţă, a fost transportată pe un portavion pentru teste. Dacă drona trece toate probele, atunci aceasta va fi primul avion fără pilot capabil să decoleze şi să aterizeze pe un portavion, potrivit Mediafax.
Drona X-47B, la care se lucrează de cinci ani, este proiectată să decoleze, să zboare într-o misiune apoi să se întoarcă la bază, comenzi pe care le primeşte de la un operator uman, informează Daily Mail.
X-47B este cea mai recentă armă-robot a Statelor Unite şi vine pe fondul temerilor că folosirea inteligenţei artificiale în război ar putea duce la consecinţe dezastruoase neprevăzute.
Avionul fără pilot X-47B va avea în plus faţă de dronele folosite de armata SUA o unitate de control (Control Display Unit) care poate gândi independent, poate face corecţii de curs şi poate trasa noi direcţii.
X-47B va avea un obiectiv stabilit de către operatorul uman spre care va zbura cu ajutorul tehnologiei, cum ar fi un GPS, autopilot şi senzori de evitare a coliziunilor.
Pentagonul a promis că oamenii vor fi aceia care vor decide întotdeauna când un robot va deschide focul, dar nu este clar dacă X-47B a fost proiectat în conformitate cu această regulă.
Avionul-robot are o anvergură a aripilor de aproape 19 metri.
Spre deosebire de dronele aflate în prezent în serviciul militar american, X-47B este proiectat pentru a fi complet autonom, având nevoie doar de a primi ordine de la un operator, fără a fi pilotat de la distanţă.
Cu toate acestea, nu este clar dacă drona va fi în măsură să deschidă focul fără autorizaţie explicită din partea operatorului uman.
Pentagonul a promis în această lună că nicio armă-robot nu ar trebui să poată să decidă când să atace oameni. Această promisiune a venit în urma avertismentului venit din partea Human Rights Watch cu privire la faptul că roboţi uşigaşi autonomi se vor regăsi pe câmpul de luptă în cel mult 20 de ani sau chiar mai puţin.
Această posibilitate este deosebit de alarmantă, având în vedere temerile tot mai mari pe care oamenii de ştiinţă le au despre faptul că omul ar putea pierde controlul asupra sistemelor de computere bazate pe inteligenţă artificială.
Universitatea Cambridge a deschis chiar un centru în care oameni de ştiinţă de frunte vor studia ameninţarea existenţială, care constă în scăparea de sub control a roboţilor, fapt ce ar putea constitui un potenţial pericol pentru umanitate.
Avionul a provocat oarecare agitaţie astă vară, când a fost confundat cu un OZN veritabil, în timp ce era transportat prin Washington DC spre o bază aeriană din sudul statului Maryland.
Drona încă nu este dotată cu echipament greu militar, dar are proiectat un spaţiu amplu pentru bombe şi echipamente de supraveghere.
X-47B are o autonomie de zbor de 2.000 de kilometri şi o rezistenţă de mai mult de şase ore. Poate transporta două bombe de o tonă fiecare.
O variantă mai mare a avionului, X-47C, va avea la dispoziţie o sarcină utilă mai mare de 4 tone şi jumătate şi o anvergură a aripilor de peste 52 de metri.
