Fundaţia Dori Slosberg România, împreună cu Societatea Studenţilor în Medicină Bucureşti (SSMB) şi Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră (CISR) au organizat, duminică, un manifest în Piaţa Presei Libere pentru a comemora victimele accidentelor rutiere şi pentru a atrage atenţia publicului şi tuturor participanţilor la trafic cu privire la siguranţa rutieră.
Fundaţia Dori Slosberg România, SSMB şi CISR nu sunt sigurele organizaţii care au celebrat în Bucureşti, în mod vizibil, Ziua Mondială pentru Comemorarea Victimelor Accidentelor în Trafic.
„Sunt organizaţii diferite, cu profiluri diferite, tocmai de aceea am încercat să ne coagulăm în grupuri de interes”, a declarat directorul executiv al Fundaţiei Dori Slosberg România, Alexandra Martin, pentru romanialibera.ro.
„Noi ne ocupăm cu siguranţa rutieră în România, cu programele de educaţie rutieră, împreună cu Societatea Studenţilor în Medicină care încearcă, pe cât posibil, să aducă componentele de prim ajutor, iar Consiliul Intertrimestrial de Siguranţă Rutieră este organismul care implementează strategia de siguranţă rutieră la nivel naţional”.
Responsabilizarea indivizilor, esenţială pentru siguranţa rutieră
Soluţiile pentru creşterea siguranţei rutiere nu sunt doar apanajul Poliţiei Rutiere, ci constau şi în conştientizarea indivizilor şi în responsabilizarea lor cu privire la propria lor siguranţă.
„În România şi în nici o altă ţară din lume nu există suficienţi poliţişti pentru milioanele de maşini din trafic. Niciodată orele de educaţie rutieră nu vor fi suficiente. Trebuie să apelăm şi la partea emoţională”, a declarat Alexandra Martin, care a subliniat rolul pe care îl are, de exemplu, purtarea centurii de siguranţă pe locurile din spate.
„La un impact de 30 de kilometri pe oră, un pasager sub 50 de kilograme, fără centura de siguranţă pe locul din spate, iese prin parbriz”.
Prin urmare, chiar dacă un copil nu stă pe locul din faţă, ci ocupă, în mod regulamentar, unul dintre locurile din spate ale maşinii, el nu este ferit în cazul unui impact care ar putea fi considerat uşor dacă nu poartă centura de siguranţă.
Parteneriatul public-privat, un model prolific în România
Parteneriatul public-privat, între autorităţile de resort şi organizaţiile societăţii civile, pare a fi un model prolific pentru România. „Am găsit deschidere în rândul autorităţilor publice şi în rândul Poliţiei Române, şi considerăm că vom avea succes cu programele şi iniţiativele Fundaţiei Dori Slosberg, după modelul american pe care noi îl promovăm”, a declarat, pentru România Liberă, Alexandra Martin.
1,3 miliaoane de morţi la nivel mondial, 1452 în România
Peste 1,3 milioane de persoane îşi pierd viaţa anual, la nivel global, în accidentele rutiere. Conform statisticilor Direcţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în intervalul ianuarie-septembrie 2011, au avut loc 6715 accidente grave în care au murit 1452 de persoane, 6359 au fost grav rănite. Cele două cauze majore ale producerii accidentelor sunt viteza neadaptată la condiţiile de drum şi traversarea neregulamentară.
În ultimii 21 de ani, pe drumurile din România a avut loc un adevărat genocid rutier, înregistrându-se peste 50.000 de de morţi şi sute de mii de răniţi, o cifră colosală care ar putea reprezenta populaţia unui mare oraş din România, precum Iaşiul, Timisoara sau Clujul.
Laura Stoica, Teo Peter, Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru şi Cristian Nemescu sunt doar câteva dintre personalităţile publice care au murit în urma accidentelor rutiere petrecute pe şoselele României.
Începând din 2005, Organizaţia Naţiunilor Unite celebrează, în fiecare an, în cea de-a treia duminică a lunii noimebrie, Ziua Mondială pentru Comemorarea Victimelor Accidentelor în Trafic.
